Banca Națională a României va crește accelerat dobânda cheie în prima ședință de politică monetară din acest an, potrivit analiștilor, în condițiile în care celelalte bănci centrale din regiune au mișcat ratele în sus mai puternic în ultimele luni pentru a combate inflația ridicată.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
BNR ar urma să crească luni dobânda cheie cu 0,5 puncte procentuale de la 1,75% la 2,25%, arată un sondaj Bloomberg în rândul analiștilor, față de o creștere de 0,25 puncte procentuale în precedentele două ședințe de politică monetară – octombrie și noiembrie.
Estimările analiștilor nu s-au îndeplinit în noiembrie, când vedeau o creștere de 0,5 puncte procentuale a ratei cheie, în condițiile unei inflații anuale care a ajuns la 7,8%. De atunci băncile centrale din regiune au mutat și mai sus ratele de dobândă, astfel că BNR a ajuns în situația rară de a avea cea mai mică dobândă de politică monetară din regiune.
“BNR are ceva spațiu de recuperat în condițiile în care România nu poate menține de o manieră sustenabilă o rată cheie sub cea a colegelor din regiunea ECE (Polonia, Ungaria și Cehia)”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România, care estimează că BNR va majora cu 0,5 puncte rata la ședința din 10 ianuarie, deși nu exclude un pas mai amplu.
Banca Poloniei a ajuns cu rata cheie la 2,25%, în timp ce cea a Ungariei e la 2,4% și cea a Cehiei la 3,75%.
Diferențialul negativ de dobândă față de vecini ar trebui să convingă BNR să crească rata cheie pentru a preveni acumularea presiunii pe cursul de schimb, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. ”A doua parte a lunii decembrie a adus o creștere semnificativă a tranzacțiilor din piața valutară, ceea ce probabil a reclamat intervenții semnificative în piață din partea băncii centrale pentru a menține cursul EUR/RON sub nivelul de 4,95”, arată Dascălu.
Cei doi economiști arată că nu trebuie să ne uităm doar la rata cheie în perioada următoare, ci mai ales la rata facilității de creditare (Lombard). BNR ar urma să crească ecartul dintre dobânda la depozitele băncilor și cea Lombard de la 0,75 puncte procentuale la un punct procentual. Astfel, băncile care au nevoie de lichiditate o vor putea obține de la banca centrală la un cost de 3,25% pe an față de 2,5% pe an în prezent. O astfel de decizie are însă impact doar dacă în piață există un deficit de lichiditate și în care banca centrală este creditor net al sistemului.
”Credem că rata Lombard va deveni rata relevantă de politică în mare parte din anul 2022 în condițiile în care BNR probabil nu va mai tolera un mediu cu lichiditate în exces”, arată Tătaru.
În decembrie am văzut că piața a trecut neașteptat pe deficit, deși erau așteptate mari cheltuieli ale statului, care nu s-au văzut însă în mediile de lichiditate (dar care ar urma să aibă impact în lunile următoare). Mai mult, BNR a susținut o creștere mai lină a dobânzilor din piață, oferind băncilor lichiditate la rata de dobândă cheie prin operațiuni repo, deși putea să le lasă să vină la facilitatea Lombard, ceea ce ar fi dus cu siguranță la dobânzi mai ridicate pe termen scurt.
”BNR va rămâne debitor net al sistemului în următoarele câteva luni. După, facilitatea de creditare va redeveni principalul instrument operațional sub politica de control ferm al lichidității menită să susțină un control strict al cursului valutar, combinat cu intervenții valutare continue”, crede Ciprian Dacălu.
BNR va rata ținta de inflație și în 2022. După un vârf de 8,6% în primăvară, potrivit prognozei din raportul de inflație din noiembrie, inflația ar urma să încheie anul la 5,9% și să revină în intervalul țintă de 1,5-3,5% abia în ta doua jumătate a anului următor.
Argumente pentru BNR să nu răspundă cu dobânzi majorate prea rapid vin din economie. Datele macro cu frecvență ridicată și sondajele de încredere împreună cu perioada de incertitudine legată de noul val al pandemiei, care ar putea afecta încrederea consumatorilor, ar putea determina BNR să fie mai reticentă în a schimba pasul de creștere a dobânzilor, crede Dascălu. La precedenta ședință s-a pus la vot propunerea de a crește cu 0,5 puncte rata cheie, însă aceasta a fost respinsă inclusiv cu argumentul că BNR crește în mod tradițional dobânda doar cu câte un sfert de punct.
ING vede, de asemenea, o decelerare a creșterii economice de la 6,5% în 2021 la 4,5% în 2022 și 2023. Tătaru se așteaptă ca dobânda BNR să ajungă la 3,5% până la jumătatea anului. Pe de altă parte, estimarea BCR este că rata va ajunge la 3% la jumătatea anului, în timp ce cursul ar urma să crească la 5,08 lei/euro până la finele anului.
”O ajustare fiscală structurală mai puțin ambițioasă în raport cu planurile inițiale ar pune o presiune asimetrică pe politica monetară în efortul de a rebalansa mixul de politici. Totuși, angajamentele de consolidare fiscală luate prin Planul de Redresare și Reziliență ar trebui să funcționeze ca o ancoră puternică pe termen mediu”, arată Dascălu.
Deficitul bugetar ar urma să scadă de la aproape 10% din PIB în 2020 la sub 3% în 2024, în timp ce ținta pentru acest an este de 5,8%.
