Economia a avansat cu doar 0.1% după trei trimestre puternice, cu creșteri de 1.3%, 0.9% și 1.4%. Puțini au vorbit despre această reducere abruptă a ritmului economiei, furați de cifrele încă înalte pe comparațiile anuale. Dar ce a determinat această încetinire bruscă?
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Deși sunt doar date estimative, în trimestrul II a scăzut față de trimestrul I producția din agricultură, industrie, construcții și comerțul cu amănuntul. Dintre toate, surpriza o reprezintă comerțul cu amănuntul. Uitându-ne la ciferele pe consum, vedem că dinamica a scăzut dramatic în trimestrul II față de trimestrul I, de la 2.2% la 0.7. În același timp au scăzut și exporturile față de trimestrul 1.
În tot acest tablou de scăderi pe care o să le analizăm în perioada următoare există și o componentă care a crescut, investițiile în mijloace fixe (formarea brută de capital fix). Investițiile arată creștere pe cinci trimestre consecutiv, ultimele două chiar cu o dinamică puternică. Și aici avem nevoie de o analiză în detaliu pentru a vedea ce se întâmplă. Până acum știm că o mare parte din explicația pentru investiții o reprezintă reparațiile în construcții.
Trimestrul 2 poate să fie ignorat dacă ne uităm la dinamică anuală a PIB. Nu ar trebui. În primul rând pentru că este greu de înțeles încetinirea în consum în condițiileîn care Banca Națională alături de Consiliul Fiscal și Președinte ne avertizau asupra pericolelor venite din acest sector.
Supraîncălzirea prin consum deocamdată nu se vede. În al doilea rând, și mult mai important, dacă dinamică trimestrială se menține scăzută în următoarele două trimestre și dinamica anuală o scadă dramatic. Motivul îl reprezintă trimestrele III și IV cu creștere economică puternică din 2014. Așa numitul efect de baza.
Bineînțeles că revizuirile viitoare pot să schimbe datele la care ne uităm. Totuși, se observă că revizuirile mai mult distribuie atât trimestrele proaste, cât și trimestrele foarte bune, pe mai multe trimestre. Revizuirile nu pot să ascundă o încetinire a economiei, pot doar să o amâne din punct de vedere statistic.
În toată această isterie despre supraîncălzire, efervescență, dezechilibre, trimestrul II rămâne o enigmă deocamdată.
Ar trebui să reprezinte un motiv puternic pentru stoparea creșterilor salariale din sectorul public și un semnal de alarmă pentru economiștii Băncii Naționale care au interpretat greșit situația economiei. Politica monetară poate că nu ar trebui să apese încă așa puternic pe frână, iar politica fiscală ar trebui să vadă că nu există deocamdată resurse viitoare pentru creșteri de salarii, care sunt cheltuieli permanente.
