România rămâne un mare importator de produse alimentare pe care le poate produce în țară. Inclusiv alimente de bază ajung pe mesele românilor, într-o cantitate uriașă. În prezent, țara noastră produce mai mult decât consumă doar 6 produse agroalimentare.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Dependența de importuri crește, deși România este a cincea țară din Europa după suprafața utilizată în agricultură, cu 13,5 milioane de hectare, potrivit datelor Eurostat. Practic, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), România produce în prezent mai mult decât consumă doar:
- cerealele de bază – 155,6% grad de autosuficiență;
- grâu și secară – 165,2%;
- porumb – 151,2%;
- alte cereale – 162%;
- carne de oaie și de capră – 112,2%;
- varză – 100,5%.
Potrivit celor mai recente date transmise de INS, România a ajuns să producă doar 55,3% din necesarul de consum de carne de porc, în condițiile în care din 2017 pe teritoriul țării există focare de pestă porcină africană. În 2015, spre exemplu, producția acoperea peste 70% din necesarul de consum, arată B1 TV.
Până și zahărul reprezintă o mare problemă. În 2020, doar 34,9% din necesarul de consum era acoperit din producția locală, față de 100,6% în 2015, spre exemplu, în contextul în care consumul a rămas același, de 25 de kilograme pe cap de locuitor.
La produsele lactate, trendul este, de asemenea, negativ. Fabricile locale pot acoperi doar 86,4% din necesar, deși populația României este într-un mare declin, de aproximativ 20 de ani. În urmă cu 6 ani, fabricile românești acopereau 93,1% din necesar.
Un trend negativ a fost consemnat și la producția de ouă. Producția locală bifează 96,8% din necesar, în timp ce în 2015 produceam mai mult decât consumam, 102,5% grad de autosuficiență.
De asemenea, producția locală acoperă aproximativ 84% din necesarul de uleiuri vegetale și 44,8% din necesarul de unt.
În ceea ce privește legumele, România importă pe bandă rulantă. Legume care pot fi cultivate în țara noastră ajung să fie importante. Producătorii locali asigură doar 82% din necesar, iar la frcute, 68,5%.
Fructele și legumele, importate la foc automat de România
În 2020, autosuficiența în cazul legumelor era următoarea:
- 70,4% la tomate vs 73,9% în 2015;
- 79,65 la ceapă uscată vs 82,5% în 2015;
- 70,5% la rădăcinoase vs 73,7% în 2015;
- 77,2% la diverse legume vs 85,2% în 2015;
- 90,9% la pepeni vs 95,1% în 2015;
- 75,8% la leguminoase boabe vs 80% la leguminoase boabe.
În 2020, autosuficiența în cazul fructelor era următoarea:
- 68,5% la fructe și produse de fructe în general;
- 86,8% la mere;
- 92,7% la struguri;
- 97,2% la prune;
- 92,6% la cireșe și vișine;
- 18% piersici și nectarine.
Economistul Mircea Coșea anunță dezastrul pentru România
Exeperții în economie au avertizat în repetate rânduri faptul că exporturile exagerate reprezintă o mare problemă pentru România. Printre aceștia, Mircea Coșea, care anticipează scumpiri de 10-20% la produsele alimentare și nealimentare, în 2022.
„Deficitul balanței comerciale este enorm, importăm enorm, pentru că nu putem să valorificăm producția noastră, aruncăm pe câmp zarzavaturile pe care țăranii la plantează. Este o crimă economică acest lucru, atunci când ai resurse, să le arunci. Nu avem capacitatea de a reduce aceste împrumuturi enorme.
Deficitul contului curent este din ce în ce mai mare. Cifrele care ni se prezintă, adică deficitul contului curent, deci rata de îndatorare, care nu a depășit 50% din PIB, este falsă. PIB-ul a crescut nu pentru că am produs mai mult, ci pentru că este inflație. Este o situație foarte gravă”, a mai transmis Coșea, la finalul anului trecut, pentru B1 TV.
De asemenea, Coșea se așteaptă la ample mișcări sociale, pe fondul trendului inflaționist.
