Trei sferturi dintre românii respondenți unui sondaj spun că prin agricultura bio/ecologică înțeleg produse sănătoase, fără aditivi sau chimicale, iar 77,79%, spun că ei cumpără produse bio/ecologice, dar fără a ști, de fapt, dacă acestea sunt certificate ca atare.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Conform unui studiu online realizat de iVox în luna martie, la comanda World Vision România, în cadrul campaniei #GoodFoodForAll, Make Europe Sustainable for All” derulat de Comisia Europeană pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din cadrul Agendei 2030, majoritatea respondenților se referă mai degrabă la mituri care fac deja istorie în domeniul alimentației decât la realități dovedite științific.
Există la nivelul românilor o confuzie între bio și natural, dar și o lipsă de încredere în produsele bio, fiind esențială o informare și o educare a consumatorului în această privință, arată studiul.
Valoarea pieței de agricultură ecologică în Europa este de 37 miliarde de euro, din care prea puțin îi revine României. Potențialul natural al României este insuficient valorificat, țara noastră având în momentul de față doar 2% din suprafață destinată agriculturii ecologice.
Dezavantajele produselor ecologice, susțin cei chestionați, sunt prețul ridicat – mai bine de jumătate cred asta (55,32%), și etichetele în care nu poți avea deplină încredere – 1 din 3 persoane chestionate (28,38%).
Modalitatea prin care aproape jumătate dintre respondenți (47,52%) se asigură că produsul pe care îl cumpără este bio este să verifice dacă pe etichetă scrie acest lucru, iar un sfert dintre participanții la sondaj verifică dacă produsul are pe etichetă certificarea UE. Atunci când vine vorba de sursele din care se informează românii despre agricultura ecologică, cei mai mulți au ales internetul (81,7%), 29,98% se informează de la televizor și 19,06% de la rude sau prieteni.
44,6% dintre respondenți își achiziționează alimentele bio de la supermarketul din zonă, 40,75% spun că își procură astfel de produse și din piața agroalimentară și 38,82% de la cunoștințele de la țară. Există un mare grad de confuzie cu privire la produsele eco/bio și produsele sănătoase, dovadă fiind faptul că 77,79% declară că achiziționează alimente bio, dar locul de unde cumpără cei mai mulți - 87,98% - nu oferă niciun fel de certificare de acest tip (din piață, de la țară, de la vânzători ambulanți).
Marile supermarketuri au crescut numărul de produse bio/ecologice la raft, prin amenajarea unor spații speciale pentru produsele ecologice. Cu toate acestea, numărul de produse bio/ecologice prezente în marile supermarketuri din România variază între 200 și 500 comparativ cu 1.200-1.800 în aceleași supermarketuri din Europa de Vest. În prezent, oferta locală din partea producătorilor care pot furniza produse ecologice competitive, în standardele pieței, este limitată pentru acest segment, însă retailerii speră că se va dezvolta și în România în perioada următoare.
Dintre adepții produselor ecologice, 4 din 10 le cumpără într-un procent cuprins între 10% și 30% și doar 2 din 10 le cumpără între 30% și 50%. Factorii care i-ar determina pe români să cumpere mai multe produse bio sunt: prețul mai mic (42,41%) și siguranța că produsul pe care îl cumpără chiar este ecologic, fără chimicale (43,4%).
Cu toate acestea, aproape 7 români din 10 sunt dispuși să plătească în plus pentru alimentele bio. Dintre aceștia, 43,85% ar fi de acord să plătească cu 5 până la 10 % în plus pentru alimentele bio, iar 27,86% ar fi dispuși să plătească chiar cu 10% până la 20% mai mult. 3 din 10 respondenți nu ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produsele ecologice.
În ciuda declarațiilor conform cărora ar plăti în plus pentru produse bio, paradoxal, doar un preț mai mic al acestor produse i-ar determina pe 42,41% dintre respondenți să cumpere alimente bio. „În aceste condiții, credem că este necesară o campanie de educare a publicului despre tehnologiile de producere a alimentelor bio, anume că nu se folosesc: îngrășăminte chimice și, prin urmare, producțiile sunt mai mici; nu se administrează pesticide – culturile sunt mai vulnerabile la boli, paraziți, apar riscuri mari pentru fermieri”, explică Crenguța Bărbosu, manager program agricultură și dezvoltare rurală World Vision România.
Aproape jumătate din respondenți (46,7%) sunt de părere că cea mai bună măsură pentru stimularea producției și consumul de alimente eco ar fi politici publice pentru stimularea agricultorilor care cultivă ecologic, iar 28,84% cred că dacă s-ar crea oportunități noi de comercializare ar stimula producția eco.
Deși cei mai mulți respondenți nu ar alege o carieră în domeniul agriculturii, mai bine de jumătate - un procent de 57,56% - spun că dacă ar începe o afacere în agricultură, ar considera agricultura ecologică o oportunitate. În acest moment, agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluție ascendentă, , dovadă fiind creșterea suprafeței cultivate cu culturi permanente (livezi, viță de vie, arbuști fructiferi, nuci, etc.) de la 3093 ha în anul 2010 la 13165 ha în anul 2017.
Guvernul României a lansat în decembrie 2018 Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, care stabilește prioritățile naționale în contextul dezvoltării durabile și al Agendei 2030. Doar 13,69% dintre respondenți au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pe care și România le-a adoptat în 2015 (Agenda 2030), ceea ce demonstrează că sunt necesare acțiuni de informare pentru ca populația să cunoască strategia, să înțeleagă importanța Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și legătura strânsă dintre cele trei dimensiuni ale acestora: economică, socială, de mediu. Cele mai recunoscute obiective de dezvoltare durabilă de care și-au amintit sau au auzit aceștia sunt: sănătate și bunăstare (52,67%), educație de calitate (47,12%), apă curată și sanitație (41,15%), energie curată la prețuri accesibile (33,48%), fără sărăcie (34,75%), foamete zero (30,7%), consum și producție responsabile (25,16%).
