Republica Moldova a importat, via România, pentru a doua zi consecutiv, gaze prin intermediul Coridorului Transbalcanic, traseu care n-a fost folosit de la 1 ianuarie 2020 decât pentru tranzitul de gaz provenit, în principal din gazoductul Turk Stream, de către companiile din România și Ungaria.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Vineri, România importa 13,6 milioane metri cubi de gaz prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, din care 4,6 milioane mc (aproximativ 49 GWh) erau reexportați în Republica Moldova (via Ucraina) prin punctul de la Isaccea, iar 6,3 milioane mc către Ungaria, prin punctul de la Csanadpalota.
Joi a fost prima zi prin România a tranzitat gaz către Ucraina și Republica Moldova prin conducta 1 a Coridorului Transbalcanic. Până la 1 ianuarie 2020, statele din Balcani erau alimentate cu gaz rusesc prin acest sistem de conducte, iar după această dată a mai fost folosit sporadic de România pentru a importa gaze rusești, via Ucraina.
„Este deocamdată un volum mic. Am făcut aceste importuri pentru a testa ruta de transport, să vedem cum circulă gazul", a declarat directorul general interimar al companiei înființat de guvernul de la Chișinău pentru a importa gaze și energie electrică Energocom, Victor Bînzari, pentru presa moldovenească.
În pofida declarațiilor oficialului moldovean, cantitatea zilnică importată de Chișinău, de aproximativ 4,5 milioane mc/zi, nu este chiar mică, fiind cu 66% mai mare decât consumul mediu zilnic al Republicii Modova, de 2,7 milioane mc/zi sau un miliard mc/an. Evident că importurile via România nu pot acoperi consumul curent total, în lunile de iarnă consumul zilnic al Republicii Moldova fiind mai ridicat decât media zilnică anuală.
De altfel, volumul zilnic importat de Chișinău, via România, prin punctul de interconectare cu Ucraina de la Căușeni de la începutul lunii decembrie este egal cu cel al gazelor rusești importate de Republica Moldova prin cel mai important punct de import, cel de la Grebeniki, de 4,5 milioane mc. Republica Moldova mai importă alte 1,2 milioane mc de gaz rusesc prin punctul Oleksivka, alt punct de interconectare cu Ucraina.
Sursa fizică a gazelor este una incertă. Potrivit publicației de specialitate ICIS, gazul importat de RMoldova provine din nou lansatul, pe 1 octombrie, interconector Grecia-Bulgaria (IGB), legat la conducta prin care este importat gaz azer în Europa, TAP.
Datele arată că, într-adevăr, pe 1 decembrie, fluxurile fizice dintre Grecia și Bulgaria s-au majorat prin punctul de interconectare de la Komotini (IGB) de la 38 GWh pe 30 noiembrie la 88 GWh, diferență similară cu cantitatea de gaz importată de Chișinău. Și renominalizările pentru ziua de 2 decembrie se situau la un nivel similar de 88 GWh.
Totodată însă, prin celălalt punct de interconectare dintre cele 2 state, cel de la Kulata, realocările arătau pentru aceeași dată o diferență tot de 50 GWh, în sens invers însă, din Bulgaria către Grecia. Rezervările de import în Bulgaria erau de 50 GWh, iar cele de export către Grecia de 100 GWh.
Explicația - livrările de gaze rusești prin Turk Stream către Europa (via Bulgaria) s-au majorat la rândul lor de la 378 GWh pe 30 noiembrie la 466 GWh pe 1 decembrie.
În plus, pe 29 noiembrie și pe 1 decembrie a fost descărcată în terminalul grec de la Revithoussa o cantitate de 1,1 TWh de gaze de pe cargoul LNG Seapeak Bahrain. Potrivit traseului acestuia, foarte probabil este vorba de LNG încărcat în Statele Unite în terminalul Sabine. Companiile care au preluat cantitatea de LNG de pe Seapeak Bahrain au fost toate grecești, PPC SA, Elpedison SA și Mytilineos SA.
Cum Energocom nu a făcut public numele partenerului/partenerilor cu care a semnat contracte, în urma swap-urilor efectuate, gazul importat de Republica Moldova poate fi azer (prin gazoductul TAP), american sau chiar rusesc.
