Conpet Ploiești, operatorul sistemului național de conducte de transport țiței, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu aproape 59% din acțiuni, vrea majorarea cu 1,41% a tarifului reglementat perceput pentru transportul țițeiului extras de OMV Petrom la rafinăria Petrobrazi. OMV Petrom, unde statul român, prin același Minister al Energiei, deține doar 20,6% din acțiuni, se opune acestei majorări.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Decizia e tot în mâna statului, prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea premierului, instituție care, potrivit legii, aprobă acest tarif reglementat. Ambele companii sunt listate la Bursa de Valori București și trebuie să respecte reguli de guvernanță corporativă menite să asigure egalitatea în drepturi a tuturor acționarilor. De la ambele companii statul încasează, ca acționar, dividende consistente: anul trecut, cumulat, peste 161 milioane lei din profiturile înregistrate în 2014.
În joc sunt între 3,5 și 4 milioane de lei anual care, în funcție de decizia ANRM de a majora sau nu tariful de transport, vor intra în conturile Conpet sau vor rămâne în cele ale OMV Petrom.
ANRM aprobase deja majorarea de tarif solicitată de Conpet, aceasta urmând să intre în vigoare prin hotărâre de Guvern. Însă Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), unde OMV Petrom este membră, a cerut și a obținut organizarea unei dezbateri publice pe această temă. Care a avut loc luni, 11 ianuarie, și la care a participat, în virtutea legii privind transparența decizională, și redactorul Profit.ro. Dezbaterea a avut loc la sediul ANRM, în prezența conducerii instituției, care a înregistrat luările de poziție și propunerile ambelor părți, urmând să ia, ulterior, o decizie finală.
"Propunerea de majorare a tarifului de transport al țițeiului din producția internă se suprapune peste prăbușirea prețurilor la țiței și ar transmite un semnal extrem de negativ pentru proiectele viitoare de investiții în producția de petrol. Pare o măsură menită să majoreze marja de profit a Conpet, care are statut de monopol natural pe această piață a transportului de țiței", a declarat, în debutul dezbaterii, secretarul general al ROPEPCA, Daniel Apostol.
CITEȘTE ȘI Petrolul își continuă deprecierea, pierzând 10% de la începutul anului Cum e pe o piață liberă, cum e la noi
Acesta a arătat că majorarea tarifului ar fi în contradicție cu ce s-ar întâmpla pe o piață liberă a serviciilor de transport de țiței. "Scumpirea transportului ar diminua competitivitatea țițeiului de producție internă, cu riscul scăderii producției și chiar al renunțării la unele proiecte de investiții", a adăugat Apostol, cerând oficial renunțarea la propunerea de majorare a tarifului.
Pe piețe libere, cum ar fi cea americană, unde există concurență între mai multe firme de transport (și între transportatorii prin conducte și cei pe calea ferată), iar tarifele se stabilesc prin negocieri directe între companii, prăbușirea cotațiilor mondiale la țiței a afectat într-adevăr semnificativ veniturile transportatorilor de petrol. De exemplu, în ultimele 12 luni, acțiunile Kinder Morgan, unul dintre cei mai mari operatori nord-americani de infrastructuri de transport de țiței și gaze, s-au depreciat cu peste 62%, de la 40 la 15 dolari/acțiune, pentru că au scăzut atât volumele transportate, cât și tarifele. Compania a anunțat recent reducerea cu 75% a valorii dividendelor distribuite acționarilor.
Prin comparație, în ultimele 12 luni, acțiunile Conpet au crescut în valoare cu aproape 38% la BVB. Profitul net al Conpet a avansat cu 8,5% în primele 9 luni 2015, la 52,01 milioane lei, ca urmare a majorării cu peste 22% a cantităților de țiței din import transportate, precum și a creșterii, anul trecut, cu până la 21% a tarifelor reglementate aprobate de ANRM pentru transportul țițeiului din import. Cantitățile de țiței din import transportate de Conpet au crescut cu 22,3% în primele 9 luni ale anului, la 2,36 milioane tone, în timp ce cele de țiței din producția internă au scăzut cu 1,6%, la 2,93 milioane tone.
Numai că în România lucrurile stau cu totul altfel decât în SUA. Transportul țițeiului este monopol natural reglementat, deținut de Conpet, iar singurul producător care extrage țiței din România este OMV Petrom. Asta face ca ambele companii să depindă masiv una de cealaltă. În 2014, 75% din veniturile Conpet proveneau din transportul țițeiului de producție internă. La 30 septembrie 2015, 73% din totalul creanțelor de încasat ale Conpet erau aferente contractului de transport cu OMV Petrom.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Un investitor străin ar fi interesat de Complexul Energetic Hunedoara, intrat în insolvență Cantități mai mici cu 10%, fără penalizare
Tocmai dependența de OMV Petrom i-a determinat, de altfel, pe cei de la Conpet să ceară majorare de tarif. Asta pentru că scăderea producției de țiței, pe fondul prăbușirii prețurilor, a dus, firesc, la reducerea cantităților predate de OMV Petrom către Conpet în vederea transportului. În primele 9 luni din 2015, veniturile Conpet din transport de țiței din producția internă au scăzut cu 1,9% (4,6 milioane lei), de la 237,16 la 232,55 milioane lei. Aceste venituri au reprezentat peste 81% din cifra de afaceri a companiei. Contractul recent încheiat de Conpet cu OMV Petrom, pentru transport de țiței, gazolină și condensat în 2016, este în valoare de 286,7 milioane lei, în scădere cu 7,8% (24,4 milioane lei) față de cel derulat în cursul anului 2015 (311,1 milioane lei).
Alte monopoluri considerate naturale prin lege, cum ar fi distribuitorii de energie și gaze sau operatorii de servicii publice de apă și canal, beneficiază de reglementări prin care tarifele pe care le practică se majorează automat în situația în care consumul scade, pentru acoperirea costurilor fixe de operare.
"Ne-am fundamentat bugetul pe 2015 bazându-ne pe o anumită cantitate de țiței transportată din producția OMV Petrom. În cele din urmă, cantitatea a fost mai mică cu 8%, respectiv cu 300.000 de tone, iar anul acesta va fi o nouă reducere. Este îngrijorător că producția de țiței scade atât de mult. În plus, contractul cu OMV Petrom permite producătorului de țiței să diminueze cantitatea predată pentru transport pe parcursul derulării contractului cu până la 10% față de cea convenită la semnarea acestuia, fără nici o penalizare", a spus directorul de operațiuni al Conpet, Gheorghe Ionescu, reprezentantul companiei la dezbaterea publică.
Potrivit acestuia, impactul majorării de tarif solicitate de Conpet este de 1 leu pe tonă, ceea ce, în opinia lui Ionescu, nu este de natură să afecteze major OMV Petrom. În schimb, a declarat el, menținerea nivelului actual al tarifului, coroborată cu scăderea cantităților de țiței intern transportate, ar avea un efect negativ mult mai pronunțat asupra Conpet.
"Pentru Conpet, reducerea de venituri ar fi dramatică. Riscăm să trecem pe pierdere anul acesta. Iar nerealizarea unui minim de profit afectează atât bugetul de stat, cât și pe ceilalți acționari. Deja am pierdut bani din neaplicarea de la 1 ianuarie 2016 a tarifului majorat potrivit solicitării noastre. Din păcate, capacitatea nostră de transport este semnificativ mai mare decât producția internă de țiței. Iar transportul de țiței e o activitate de importanță strategică națională", a arătat directorul de operațiuni al Conpet.
CITEȘTE ȘI Conpet prelungește contractele cu Petrom și Lukoil după ce ANRM i-a aprobat o nouă majorare de tarife Tariful de transport nu afectează prețul la pompă al carburanților
Din rândul participanților la dezbatere "neafiliați" niciuneia dintre părți se exprimă temerea că eventuala majorare a tarifului de transport al țițeiului din producția internă s-ar adăuga costurilor de producere a carburanților auto și le-ar oferi companiilor petroliere un argument pentru a bloca ieftinirea acestora, în condițiile în care acestora li se reproșează frecvent că nu preiau integral în prețurile practicate la pompă ieftinirea masivă a materiei prime.
Reprezentantul Conpet desființează acest scenariu, fără să fie contrazis de cel al ROPEPCA. "Tariful de transport al țițeiului are o pondere de mult sub 1% în prețul la pompă al carburanților. Majorarea tarifului nu ar crea nici un fel de dezechilibru", a declarat directorul de operațiuni Gheorghe Ionescu.
În schimb, Apostol de la ROPEPCA reproșează Conpet că nu își duce la îndeplinire programele de investiții în întreținerea și extinderea sistemului de conducte pe care îl operează. De exemplu, în 2014, potrivit raportului său anual, compania și-a îndeplinit planul de investiții în proporție de doar 61% în raport cu prevederile bugetului pe anul respectiv. Conpet dă oficial vina pe refuzul unor primării și consilii județene de a elibera certificate de urbanism și autorizații de construire pentru lucrările derulate de societate, precum și pe faptul că mulți proprietari de terenuri nu permit Conpet să intre pe proprietățile lor în vederea executării acestor lucrări sau solicită sume mari de bani pentru a acorda acest drept de acces.
"În trecut, am făcut lucrări de investiții chiar la solicitarea OMV Petrom, investiții care în cele din urmă s-au dovedit a fi nerentabile pentru Conpet, fie pentru că au dus la cantități transportate mai mici decât se preconiza inițial, fie pentru că au fost investiții legate de proiecte de exploatare petrolieră care nu s-au mai realizat", răspunde reprezentantul Conpet.
CITEȘTE ȘI Petrolul ar putea ajunge la 30 $/baril ca urmare a evoluției bursei din China, principalul importator de țiței Statul e și jucător, și arbitru
Dezbaterea publică se încheie, iar ANRM urmează să ia o decizie în perioada următoare. Cazul ilustrează însă foarte bine complicațiile și distorsiunile induse de dubla calitate a statului în economie, de jucător și arbitru.
Statul român, prin Ministerul Energiei, controlează Conpet, cu aproape 59% din acțiuni, și este cel mai important acționar minoritar al OMV Petrom, cu 20,6% din titluri. Anul trecut, statul a încasat dividende consistente de la ambele companii, în total peste 161 milioane lei din profiturile pe 2014, din care 130,9 milioane lei de la OMV Petrom și 30,2 milioane lei de la Conpet.
Ambele companii sunt listate la BVB și au avut evoluții perfect divergente în ultimele 12 luni. Astfel, în timp ce titlurile OMV Petrom s-au depreciat cu peste 30%, cele ale Conpet au crescut cu aproape 38%.
OMV Petrom a consemnat pierderi în trimestrul al treilea al anului trecut, cifrate la 46 milioane lei, față de un câștig de 691 milioane lei în trimestrul al doilea și de peste 1 miliard de lei în trimestrul corespunzător din 2014, iar profitul net pe primele nouă luni din 2015 a scăzut la mai puțin de jumătate comparativ cu rezultatul din perioada similară a anului anterior, respectiv la 991 milioane lei. În ultimele 12 luni, cotația țițeiului Brent s-a redus aproape la jumătate, de la circa 60 dolari/baril în ianuarie 2015 la sub 32 dolari/baril în prezent.
Conpet a cerut ANRM să majoreze cu 1,47% și tariful de transport al țițeiului din import la rafinăriile Petrotel și Petromidia, deținute de Lukoil și Rompetrol, majorare aprobată de ANRM în proiectul de ordin supus dezbaterii publice. Cele două companii nu și-au trimis reprezentanți la dezbaterea de luni.
