Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va decide dacă producătorii români de energie au dreptul de a-și exporta direct producția sau dacă se va menține monopolul la export al traderilor de energie, prevăzut de legislația în vigoare, cel puțin în intepretarea ANRE. Tribunalul București a decis să admită cererea de sesizare a CJUE formulată de Hidroelectrica într-un proces în care compania de stat contestă o amendă de 50.000 de lei dictată de ANRE pentru efectuarea pretins ilegală de către producătorul hidro de exporturi de energie electrică în Ungari,a în perioada decembrie 2014 – februarie 2015.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
La sfârșitul anului 2014, Hidroelectrica a încheiat mai multe contracte de livrare de energie pe piața din Ungaria pe parcursul anului 2015, prin reprezentanța sa din Budapesta.
În februarie 2015, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) s-a pronunțat public în sensul că, potrivit legislației în vigoare, toată energia electrică disponibilă a unui producător de energie trebuie ofertată transparent, public, nediscriminatoriu și centralizat pe platformele OPCOM destinate pieței concurențiale de energie electrică din România, iar un producător nu se poate sustrage acestei obligații prin deținerea unei licențe de furnizare, prin înființarea unei reprezentanțe în altă țară sau prin înființarea unei firme de trading în altă țară.
CITEȘTE ȘI Miliardarul George Soros a pierdut 1 miliard de dolari în urma victoriei lui Trump la alegerile din SUA Ulterior, în mai 2015, ANRE a decis să amendeze Hidroelectrica cu 50.000 de lei pentru că a vândut energie pe o bursă din Ungaria, deși ar fi avut obligația de a-și vinde toată producția pe bursa românească de energie OPCOM. Producătorul de energie hidro a contestat amenda la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei și a câștigat procesul în noiembrie 2015.
"În opinia Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica (aflată în acel moment în insolvență – n.r.), această interpretare dată de ANRE încalcă principiul liberei circulații a bunurilor în interiorul Uniunii Europene, încalcă Directiva 2009/72/CE privind piața internă de energie, încalcă art.2 din Legea Energiei nr.123/2012 și încalcă însăși OUG 33/2007 privind organizarea ANRE, care prin art. 8 elimină restricțiile privind comerțul cu energie electrică între statele membre. Totodată, se încalcă și Licența de Furnizare nr. 932 dată Hidroelectrica prin Decizia ANRE nr.2507/28.08.2013, care prevede dreptul companiei de a vinde energie la export. Raportat la aceste încălcări, Hidroelectrica a sesizat instanța de judecată, care, în urma administrării probatoriului, i-a dat câștig de cauză", se arăta într-un comunicat de la acea dată al Euro Insol.
ANRE a făcut apel la sentința favorabilă Hidroelectrica a Judecătoriei Sectorului 1, apel judecat de Tribunalul București. În cursul procesului, compania de stat a cerut instanței sesizarea CJUE, solicitare admisă de Tribunal.
"Admite cererea formulată de intimata petentă Hidroelectrica SA. Dispune sesizarea CJUE cu următoarea întrebare: Se opune art. 35 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene unei interpretări a art. 23 alin.1 și art. 28 lit. c din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 conform căreia producătorii de energie electrică din România sunt obligați să tranzacționeze întreaga cantitate de energie electrică produsă exclusiv prin interemediul unei piețe concurențiale, centralizate din România, în condițiile în care există posibilitatea exportării energiei, dar nu direct, ci prin intermediul unor firme de trading? Dispune suspendarea soluționării cauzei până la pronunțarea CJUE", a decis Tribunalul București la finalul lunii noiembrie 2016.
CITEȘTE ȘI Recunoașterea facială mai așteaptă. Poliția Română a anulat licitația pentru abateri grave de la legislație Articolul 35 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prevede că "Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la export, precum și orice măsuri cu efect echivalent".
Consiliul Concurenței, într-un raport despre piața de energie publicat în 2015, s-a pronunțat în sensul că obligația impusă de legislația românească în vigoare producătorilor de energie electrică, de a oferta pe piețele naționale întreaga cantitate de energie electrică disponibilă este de natură să ridice suspiciuni cu privire la conformitatea măsurii cu reglementările comunitare, aceasta echivalând cu o interdicție de a comercializa în mod direct energie electrică la export, fiind astfel limitată dezvoltarea pe piețele externe a unor participanți la piață.
"În urma unei analize preliminare, a rezultat că prevederile conținute de Legea nr. 123/2012, ce au ca efect obligarea participanților la piață de a încheia tranzacții angro numai pe piețele centralizate administrate de OPCOM și OPE ar putea fi interpretate drept o interdicție pentru producătorii de energie electrică din România de a realiza tranzacții la export", avertiza Consiliul Concurenței, în raportul citat.
Instituția aprecia că legislația adoptată la nivel național nu poate fi interpretată într-un sens ce ar contraveni reglementărilor comunitare în vigoare, iar prevederile Legii nr. 123/2012 care obligă participanții la piață să încheie tranzacții angro numai pe piețele centralizate trebuie interpretate în sensul în care să le fie permis producătorilor de energie electrică să realizeze în mod direct (sau prin intermediul unor societăți din grupul acestora) vânzări la export.
CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională: Legea privind darea în plată nu se aplică dacă imobilul a fost vândut silit de creditor Exporturile de electricitate ale României au scăzut în primele 11 luni ale anului trecut cu 19,2% față de aceeași perioadă din 2015, până la 7,66 TWh, potrivit datelor INS, preluate de la Transelectrica.
"Hotârârea instanței de judecată are o valoare istorică. La momentul rămânerii definitive a sentinței, oricare producător, fie că se cheamă Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Oltenia (Complexul Energetic Oltenia – n.r.), va putea să încheie direct contracte de export de energie pe oricare dintre piețele statelor membre ale Uniunii. În 2012 am decuplat băieții deștepți de la energia ieftină produsă de Hidroelectrica. După un tun de 1 miliard de euro dat companiei, băieții deștepți s-au reinventat cu ajutorul unor funcționari din ANRE, care, printr-o interpretare restrictivă și antieuropeană a legislației, le-au creat traderilor de energie un monopol: exportul de energie. Niciun megawatt nu a fost exportat de Nuclearelectrica sau CE Oltenia. Hidroelectrica a exportat 15 MWh, a fost amendată de ANRE și avertizată cu retragerea licenței de furnizare. Prin această interdicție, companiile statului au fost văduvite în ultimii doi ani de câteva zeci de milioane de euro, care au intrat în buzunarele acelorași băieți deștepți, prin ale căror firme se derulează tot exportul de energie al României", declara în 2015 șeful Euro Insol, Remus Borza, după decizia favorabilă Hidroelectrica a Judecătoriei Sectorului 1, în procesul cu ANRE.
