Un administrator al Oil Terminal propune Guvernului construirea sau închirirea unui terminal de import de gaze naturale lichefiate (GNL) la Constanța, care să fie operat de Oil Terminal și care să asigure accesul în sistemul național de transport (SNT) al gazelor atât al eventualei viitoare producții din zăcămintele din Marea Neagră, aflate în prezent în stadiu de explorare sau evaluare, cât și al gazelor lichefiate din import care ar putea veni din Azerbaijan, Georgia, SUA, Australia sau Qatar, România putând deveni astfel un hub regional pe piața gazelor naturale.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, într-o scrisoare adresată, printre alții, premierului Dacian Cioloș, ministrului Energiei, Victor Grigorescu, vicepremierului și ministrului Economiei, Costin Borc, președintelui CA-ului Transgaz, Ion Sterian, și lui Mihnea Constantinescu, coordonator cu însărcinări speciale pentru securitate energetică la Ministerul de Externe, este solicitată introducerea ideii construirii sau închirierii unui terminal de import de GNL în proiectul Strategiei energetice naționale, publicat recent de ministerul de resort.
Informația a fost prezentată cu mult înainte pe Profit Insider
Scrisoarea este semnată de Dan Bărbulescu, acționar unic și împuternicit al firmei Staar Rating SRL, care are calitatea de membru al Consiliului de Administrație al Oil Terminal. Bărbulescu este și reprezentant al fondului de investiții Broadhurst Investments, acționar minoritar al Oil Terminal, care se judecă cu compania în mai multe procese. În iulie, Bărbulescu a acuzat Consiliul de Administrație al companiei de stat de blocarea abuzivă a completării convocatorului unei sedințe a acționarilor, pentru a acoperi nereguli din companie, acuzațiile fiind respinse de conducerea Oil Terminal.
CITEȘTE ȘI România ajută din nou Republica Moldova cu bani. Acum trimite 350.000 euro pentru gazoductul Iași-Ungheni Astfel, în scrisoare, acesta solicită introducerea în textul proiectului Strategiei energetice naționale a unei mențiuni cu privire la "construirea și/sau închirierea unui terminal plutitor de import GNL operat de Oil Terminal Constanța, pe modelul terminalului mixt (petrolier și de gaze) Klaipeda din Lituania. Acest terminal de gaze va putea asigura accesul în SNT atât al zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, cât și accesul importurilor de gaze din Azerbaijan, Georgia, SUA, Australia, Qatar către piața europeană, prin BRUA, și către piața ucraineană și balcanică, prin interconectoarele cu Ucraina și respectiv cu Bulgaria".
"Terminalul plutitor de gaz Klaipeda din Lituania a costat 128 milioane dolari și, din primul an de operare, a determinat o reducere a prețului importurilor de gaze din Rusia cu 23%, asigurând respectarea reglementărilor europene pentru rezervarea de capacitate prin licitații transparente", se arată în document, în care este indicat și exemplul Croației, care are în plan închirierea unui terminal plutitor GNL cu 40 milioane dolari pe an, planul nefiind însă deocamdată fezabil din cauza lipsei interconectării cu Ungaria.
Administratorul Oil Terminal este de părere că închirierea unui astfel de terminal plutitor de import de GNL ar constitui o oportunitate pentru România de a deveni un hub regional de gaze, bazat pe oferta din Georgia, Azerbaijan, SUA, Qatar sau Australia, dar și pe cererea piețelor din Republica Moldova, Ungaria, Austria, Ucraina, Bulgaria și Grecia.
Pe de altă parte, terminalul lituanian de LNG Klaipeda, prin care se importă gaze din Norvegia, a beneficiat de ajutoare de stat în valoare totală de 448 milioane euro din partea Guvernului de la Vilnius, constând în principal în garanții de stat necesare contractării împrumuturilor din care s-a finanțat investiția, dar și în impunerea unei contribuții financiare speciale pentru susținerea Klaipeda utilizatorilor rețelei de gaze a Lituaniei, respectiv producători, furnizori și consumatori industriali. Mai mult, anul trecut, autoritățile lituaniene i-au obligat pe toți consumatorii industriali de gaze naturale să renunțe la contractele de aprovizionare semnate cu Gazprom și să cumpere LNG norvegian.
CITEȘTE ȘI Dragu: ANAF va renunța la dosarele de evaziune deschise pentru prejudicii mai mici de 50.000 lei dacă sunt achitate "Restricțiile de acces pentru conductele prin care România poate exporta către Ucraina (și indirect către UE) sau către Bulgaria (și indirect către Balcani) expiră în 2016. Din cauza conflictului cu Rusia, Ucraina nu mai poate pune în aplicare planurile inițiale de independență energetică prin construirea unui terminal de import GNL în Crimea, ce urma să fie aprovizionat cu gaze din Georgia și care urma să asigure accesul către piața europeană a gazului georgian. România are deja semnate acorduri de acces cu Bulgaria și Ucraina. Anunțarea acestui proiect în Stategia energetică națională va spori semnificativ șansele României de a deveni un hub regional și de a dezvolta o piață spot și la termen, având și avantajul capacităților de stocare existente pe teritoriul României și inexistente în celelalte proiecte concurente", se susține în scrisoare.
Potrivit unui studiu recent finanțat de Ministerul de Externe al Germaniei, importurile de GNL vor deveni din ce în ce mai importante în anii următori pentru satisfacerea necesarului de gaze al UE, estimându-se dublarea volumelor până în 2035. Diversificarea surselor de aprovizionare, prin creșterea ponderii importurilor de GNL, este extrem de importantă și pentru întărirea puterii de negociere a blocului european în raport cu principalul furnizor, gigantul rus de stat Gazprom, pentru ca acesta să fie nevoit să-și țină prețurile jos pentru a-și menține competitivitatea, mai susțin autorii studiului.
Bărbulescu mai precizează că proiectul AGRI (Azerbaidjan - Georgia - Romania Interconnector) este întârziat, la fel ca interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, și are costuri estimate de cinci ori mai mari decât cel al unui număr de două terminale plutitoare de export și, respectiv, import GNL. În noiembrie anul viitor, Comisia Europeană va decide dacă proiectul AGRI va primi sau nu finanțare europeană pentru implementare, acesta figurând pe a treia listă de prioritate cuprinzând proiectele energetice considerate a fi de interes comun pentru UE.
CITEȘTE ȘI Reprezentanții asociațiilor de proprietari sunt chemați la ANAF pentru chiriile nedeclarate România, Georgia și Azerbaijan au semnat în 2010, la București, un acord privind un proiect de transport al gazelor naturale către UE prin intermediul AGRI, care prevede construcția a două terminale de gaze naturale lichefiate, unul la Constanța și unul în Georgia, costurile fiind estimate la 4-6 miliarde de euro. Compania de proiect SC AGRI LNG Project Company SRL a fost înființată în februarie 2011 și este controlată de companiile SOCAR (Azerbaidjan), The Georgian Oil and Gas Corporation (GOGC, Georgia), MVM (Ungaria) și Romgaz.
Proiectul AGRI, blocat de mai mulți ani, are drept scop transportul de gaze naturale din regiunea Mării Caspice către Georgia, România, Ungaria și alte țări din estul Europei. În Georgia, gazul va fi lichefiat și transportat pe Marea Neagră, pe nave specializate. Procesul de regazeificare va avea loc pe țărmul românesc, la Constanța.
În luna iulie a acestui an, transportatorul național de gaze Transgaz a semnat cu compania petrolieră azeră SOCAR un memorandum privind construcția de terminale necesare importului de gaze naturale lichefiate (GNL) în cadrul proiectului AGRI.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Conflict între conducerea ANAT și cele mai mari grupuri de turoperatori pe tema asigurării banilor turiștilor Între timp, acționarii Romgaz au fost convocați într-o AGA programată pe 8 decembrie pentru a aproba reducerea capitalului social al AGRI LNG Project Company SRL, cu 3,16 milioane de lei, de la 3,33 milioane lei în prezent la 168.400 lei, ”sumă egală cu pierderile suferite” de firmă. ”Având în vedere faptul că cei patru asociați nu au luat încă o decizie cu privire la dizolvarea sau continuarea activității companiei AGRI, cel mai indicat scenariu este reducerea capitalului social, în vederea acoperirii pierderilor totale, activul net rămânând același. După avizarea bugetului pentru anul 2016 de către CA al AGRI, urmează a se face o majorare de capital, majorare necesară numai pentru activitatea AGRI până la luarea unei decizii de către asociați cu privire la viitorul acestei companii”, se menționează într-un document al Consiliului de Administrație al Romgaz.
Profitul net al al operatorului de transport și depozitare țiței și produse petroliere Oil Terminal Constanța, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei cu aprope 60% din acțiuni și listată la BVB, a scăzut cu 5,2% în primele 9 luni din 2016, la 15,32 milioane lei. Avansul cu 16,5% al veniturilor, la 117,83 milioane lei, a fost însoțit de creșterea cu 22% a cheltuielilor, la 99,12 milioane lei, cele de mentenanță triplându-se comparativ cu perioada similară a anului trecut. De asemenea, Oil Terminal a finalizat, în primele 9 luni ale anului, investiții în valoare de 11,8 milioane lei, depășind cu 18% nivelul aprobat prin buget la acest indicator.
La începutul acestei luni, Oil Terminal a inițiat demersurile pentru recrutarea unui director general și a unui director financiar, după ce, în septembrie, ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, i-a cerut demisia directorului general Sorin Ciutureanu, pe motivul existenței unor suspiciuni de fapte penale. În octombrie, acționarii Oil Terminal au aprobat majorarea capitalului social al companiei prin aport în natură al statului român, constând în valoarea unor terenuri. Decizia îi obligă pe acționarii investitori de portofoliu să vină de acasă cu o sumă ce depășește cu 80% capitalizarea bursieră a Oil Terminal doar pentru a-și conserva nivelul participațiilor și a fost contestată în justiție de acționarii minoritari Fondul Proprietatea și Broadhurst Investments.
