Deși a avansat pe poziția de cel de-al doilea producător de gaze și unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivelul UE, România și-a majorat în primul trimestru al acestui an dependența de țițeiul și gazele de import, volumele intrate în țară majorându-se cu aproximativ 10% ca urmare în principal a declinului natural al producției, relevă date analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro a relatat anterior că România a avansat în 2020 o poziție în topul principalilor producători de gaze din Uniunea Europeană (UE), ajungând pe locul al doilea, dar pe fondul Brexit-ului și al reducerii producției în restul statelor europene, în special în Olanda, actuala ocupantă a primului loc.
Astfel, importurile de gaze s-au majorat în primul trimestru al acestui an cu 60,8 mii tone echivalent petrol, sau 9,7%, ajungând la 689,3 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și analizate de Profit.ro.
Iar tendința s-a accelerat în următoarea lună, aprilie, în care România nu mai importă gaze decât prin punctul de interconectare cu Bulgaria, Negru Vodă, volumele situându-se între 60 și 70 GWh/zi (un total de 2,1 TWh). Gazul provine din TurkStream, iar capacitățile de import au fost rezervate, potrivit unor surse din piață, de una dintre cele 2 companii prin care Gazprom exportă gaze în România. Gazprom exportă direct gaze în România prin intermediul a două companii, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).
Potrivit calculelor Profit.ro, pe baza fluxurilor fizice raportate de operatorul de transport autohton Transgaz, în luna aprilie a acestui an România a importat 2,2 TWh, cu 0,5 TWh sau 32% peste cantitatea importată în aprilie 2020.
Producția internă de gaze s-a diminuat cu 148 mii tone echivalent petrol, sau 7,2%, ajungând la 1,9 milioane tone echivalent petrol.
Așa se face că importurile de gaze din primele 4 luni au fost mai mari cu 15% față din perioada similară a anului trecut.
Ponderea importurilor de gaze în total consum a ajuns în primul trimestru al acestui an la 26,6%, cu 1,6% peste ponderea de 25% înregistrată în primul trimestru al anului trecut.
Similar, importurile de petrol s-au majorat, potrivit INS, cu 164,2 mii tone echivalent petrol, sau 8,6%, ajungând la 2 milioane tone echivalent petrol în primele trei luni ale acestui an.
Producția internă a scăzut cu 56,5 mii tone echivalent petrol, sau 6,8%, ajungând la 773 mii tone echivalent petrol.
Cum producția internă de țiței reprezintă doar o treime din valoarea importurilor (de peste 2 milioane tone echivalent petrol), ponderea producției interne în total consum reprezintă doar 27%.
Creșterea importurilor de materii prime a condus la o producție mai mare internă de produse rafinate, ceea ce explică reducerea importurilor de produse petroliere ciu 103 mii tone echivalent petrol, sau 16,4%, acestea situându-se la 503,7 mii tone echivalent petrol.
Cea mai importantă companie din sectorul energetic din România, OMV Petrom, estimează că-și va reduce în 2021 cu 9% producția de hidrocarburi, în special cea de gaze (-14%).
În schimb, principalul său concurent, Romgaz, și-a anunțat intenția de a-și majora producția brută cu 11,2%.
