Iranul refuză să negocieze acordul nuclear din 2015 și va acționa cu ”hotărâre” dacă Donald Trump, pe care l-a catalogat drept un ”paria”, îl va denunța, a avertizat miercuri președintele Iranian Hassan Rohani în fața membrilor Adunării Generale a ONU, la o zi după virulentul discurs al președintelui american, relatează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Noi nu am înșelat pe nimeni” în aplicarea acordului, însă Teheranul ”va reacționa cu hotărâre” față de orice încălcare a textului, a adăugat Rohani.
În contextul în care Statele Unite amenință tot mai insistent cu denunțarea acordului, el a apreciat că ”ar fi păcat” ca documentul ”să fie distrus de noi paria în politica internațională”, scrie News.ro.
Președintele american a atacat marți Iranul, pe care l-a catalogat drept un ”stat paria” și o ”dictatură coruptă”, la aceeași tribună a Adunării Generale a ONU.
Miercuri, președintele iranian a îndemnat la ”moderație” și ”democrație”.
Acest conflict se află în centrul unei reuniuni, prevăzute ulterior la ONU, a țărilor semnatare ale textului istoric, în care secretarul de Stat american Rex Tillerson îl întâlnește prima oară pe omologul său iranian Mohammad Javad Zarif de la învestirea administrației americane, în ianuarie.
În centrul crizei se află acordul semnat de către Teheran cu marile puteri - între care și Statele Unite -, pe care Trump promite să-l supună unor suplicii.
Președintele american urmează să ”certifice” până la jumătatea lui octombrie că Teheranul își respectă angajamentele, menite să garanteze natura exclusiv pașnică a programului iranian nuclear.
O ”necertificare” ar deschide calea unei reimpuneri a sancțiunilor deja ridicate, o acțiune politică ce poate conduce, la Teheran, la declanșarea unui război
O asemenea decizie ar echivala, potrivit unor diplomați europeni, cu ”o moarte politică” a acestui pact, construit pe ridicarea treptată a sancțiunilor, în schimbul angajamentului Republicii islamice de a nu se dota cu arma atomică.
'50/50'
Miliardarul american a dat asigurări miercuri că a luat deja o decizie, însă fără să o dezvăluie.
”Ceea ce este clar este că nu este fericit cu acest acord”, a declarat ambasadoarea americană la ONU Nikki Haley pentru CBS.
Eventualitatea unei denunțări îi îngrijorează pe ceilalți semnatari - Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Germania.
”Noi îndemnăm neîncetat Statele Unite să nu-l rupă. Trebuie să spun că șansele sunt poate de 50/50”, a declarat ministrul britanic de Externe Boris Johnson pentru The Guardian.
Acorrdul ”este un exemplu al modului de rezolvare a unei crize internaționale prin politică și diplomație”, a insistat la rândul său diplomația chineză.
În afară de susținerea Israelului, Statele Unite sunt izolate, cu atât mai mult cu cât Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), însărcinată cu verificarea respectării angajamentelor iranienilor, a validat acordul de când a fost încheiat, în iulie 2015.
”Acordul aparține comunității internaționale și nu uneia sau a două țări”, a subliniat Hassan Rohani la ONU, reluând aproape cuvânt cu cuvânt o formulă a șefei diplomației europene Federica Mogherini.
PHENIANUL ”URMĂREȘTE ÎNDEAPROAPE”
Într-o încercare de a-l salva, negocieri par în curs - în culise - în vederea adăugării unor ”completări” la ceea ce s-a aprobat în 2015.
Statele Unite vor rămâne în acord doar dacă sunt ”introduse” ”schimbări”, deoarece textul ”trebuie să fie într-adevăr revizuit”, a avertizat marți Rex Tillerson. În opinia sa, ”defectul cel mai flagrant” este că ”nu face decât să amâne problema pe mai târziu”.
”Trebuie să păstrăm acordul din 2015 pentru că este un acord bun”, a pledat miercuri președintele francez Emmanuel Macron.
Însă el a propus ”să se adauge doi sau trei piloni”, care par să răspundă îngrijorărilor americane.
”Un (pilon) în vederea unui control mai bun al rachetelor balistice și activităților balistice, care nu sunt acoperite în acordul din 2015; un al doilea (pilon) în vederea perioadei de după 2025, pentru că acordul nu acoperă situația după 2025 și un al treilea (pilon) pentru a se deschide discuții cu Iranul despre situația actuală în regiune”, a enumerat șeful statului francez.
Washingtonul reproșează Teheranului că ”destabilizează” Orientul Mijlociu, mai ales în Siria, Liban și Yemen.
Însă președintele Rohani a respins speranțele unei redeschideri a dezbaterii. Să se stea de vorbă cu un guvern care alege să-și ”calce în picioare angajamentele internaționale” ar fi o ”pierdere de timp”, a avertizat el.
În opinia sa, ”fiecare cuvânt al fiecărei fraze” din text a fost deja dur negociat de semnatari, iar ”retragerea unei singure cărămizi ar face să se surpe întreaga construcție”.
O serie de diplomați sunt îngrijorați, în plus, de repercusiunile negative ale unei schimbări totale a poziției americane cu privire la Iran, în contextul în care comunitatea internațională încă mai speră să determine Coreea de Nord să se întoarcă la masa negocierilor, pentru a o convinge să renunțe la ambițiile ei nucleare.
În opinia lui Stewart Patrick, un cercetător la Council on Foreign Relations, "nord-coreenii urmăresc îndeaproape felul în care este tratat Iranul”, pentru a vedea ”care va fi soarta lor dacă ar trebui într-o zi să accepte să renunțe la armele lor nucleare”.
Behnam Ben Taleblu din cadrul grupului de presiune conservator Foundation for Defense of Democracies - foarte critic cu acordul iranian -, crede, din contră, că o ”linie dură împotriva Teheranului” va consolida ”credibilitatea Statelor Unite” și le va plasa în poziție de forță în eventuale viitoare negocieri cu Coreea de Nord.
