Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a făcut un apel public către europarlamentarii din toate grupurile politice, îndemnându-i să voteze pentru menținerea proiectelor legate de gaze naturale și energie nucleară în taxonomia europeană a activităților considerate durabile din punct de vedere al efectelor asupra mediului, ceea ce ar permite în continuare finanțarea lor din bani europeni, precum și acces mai facil și mai ieftin la finanțări private.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pe 11 iulie, Parlamentul European se va pronunța prin vot asupra acestei probleme, în condițiile în care mai multe țări, printre care Germania, au anunțat anterior că se vor opune menținerii gazelor și energiei nucleare în taxonomie.
"Este foarte important pentru noi și vreau să dau un mesaj foarte clar pentru colegii din Parlamentul European, pentru colegii mei din Partidul Popular, pentru socialiști, pentru cei din Renew Europe: pe data de 11 iulie va fi un vot extraordinar de important, se discută despre actul delegat privind taxonomia activităților durabile. Și este foarte important ca în taxonomie să rămână gazele naturale și energia nucleară, așa după cum ne-am bătut și la Comisia Europeană, și în Consiliul de Miniștri pe Mediu. Mi-aș dori ca și socialiștii, și verzii, sau cel puțin o parte din ei, să voteze alături de noi, în așa fel încât România să poată beneficia în continuare de fonduri europene pentru gaz și pentru energia nucleară", a spus Virgil Popescu, după ședința de Guvern.
"Personal am purtat discuții extinse cu mai mulți oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, cu comisarul pentru Energie Kadri Simson și echipa domniei sale, precum și cu alții, iar în privința energiei nucleare am avut șansa să vorbesc cu ministrul francez pentru Tranziție Ecologică Barbara Pompili, cu vicecancelarul și ministrul Economiei din Germania Robert Habeck și cu mulți alți miniștri europeni. Și, precum România, și Uniunea Europeană își ia propriile decizii în această privință. Evident, noi ne-am exprimat punctul de vedere despre cum intenționăm să dezvoltăm sectorul nuclear în SUA, atât în privința reactoarelor clasice, cât și a celor modulare mici - SMR. Și am descoperit în multe capitale europene un grad înalt de apreciere a energiei nucleare ca furnizor de securitate energetică și cred că asta a convins o serie de țări europene să facă un pas în spate, să se gândească la capabilitățile lor nucleare existente și la planurile lor pe termen scurt. Am mai descoperit, de asemenea, un interes nou pentru nuclear ca sursă de energie a viitorului, ca factor de decarbonizare a industriei energetice. Când ne gândim la cât de dramatică trebuie să fie această tranziție energetică, ca ritm și magnitudine, pentru a ne putea atinge obiectivele climatice globale comune, e greu să elimini din calcul anumite tehnologii, în special tehnologii cu emisii zero de carbon și care au și o pondere mare în mixul energetic", a spus atunci înaltul oficial american.
În România, legislația primară prevede că planul de instalare în România a unei centrale nucleare compusă din mini-reactoare modulare concepute de compania americană NuScale, dar și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă de către Nuclearelectrica sunt incluse pe lista investițiilor energetice finanțabile prin intermediul așa-numitului Fond de Modernizare al UE, alimentat cu bani din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2).
