Orice intervenție administrativă asupra prețului gazelor naturale generează reacții negative la nivelul producției și înmagazinării acestora, a arătat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), expertul în energie și gaze Dumitru Chisăliță, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas - "Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?".
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Videoconferința a fost organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), OMV Petrom, Romgaz și Transgaz, fiind transmisă în direct și la televiziunea de business PROFIT NEWS TV
"Măsurile pe care le luăm trebuie să pornească de la cauzele care au determinat această creștere a prețurilor la energie și gaze și trebuie tot timpul păstrat un echilibru între intervenționismul la care recurgem pentru temperarea scumpirilor și necesitatea păstrării siguranței alimentării. Pentru că atunci când acționăm administrativ asupra prețurilor, absolut întotdeauna există o reacție asupra cantității: fie se reduce producția, fie ajungem să nu mai înmagazinăm suficiente gaze pentru a putea trece în siguranță iarna", a spus Chisăliță.
El a explicat că toate acestea derivă din două probleme fundamentale ale societății românești.
"Una este fuga de realitate. În România se tot repetă de mulți ani că suntem independenți energetic, ceea ce este profund neadevărat. Anul trecut, 40% din energia primară a fost importată, iar această cifră este în creștere în toate prognozele. Trebuie să acceptăm această realitate: suntem o țară bogată, dar totuși dependentă de multe resurse din afară, și trebuie să acționăm diplomatic, comercial și operațional în concordanță cu acest adevăr. Și doi, trebuie să învățăm să ne pregătim de principiu pentru ce e mai rău și nu pentru situațiile repetitive, de rutină, cum ar fi ultimele 7 ierni consecutive blânde, chiar calde. Iar a te pregăti pentru situații excepționale înseamnă a cheltui mai mult, de exemplu pe importuri și pe umplerea depozitelor de înmagazinare", a arătat Chisăliță.
Cea mai mare problemă în sectorul gazelor naturale, atât în momentul de față, cât și în perspectiva iernii viitoare, este diferența semnificativă dintre cerere și ofertă.
"Este o diferență vizibilă și îngrijorătoare între cerere și ofertă. Eu sunt convins că, dacă România ar avea în momentul de față o resursă acoperitoare pentru scenariul mediu (privind riscurile aprovizionării cu gaze la iarnă – n.r.), dacă nu și pentru scenariile extreme, prețul gazului-marfă ar fi la jumătate față de ceea ce avem în momentul de față. Însă acest lucru nu se întâmplă din cauză că, pe lângă că nu vrem să recunoaștem că suntem dependenți de importuri, utilizăm necorespunzător resursele pe care le avem sau nu le utilizăm deloc. Și aici este vorba atât de resursele offshore din Marea Neagră, cât și de cele onshore nepuse încă în valorificare, în producție", a adăugat președintele AEI.
