Guvernul vrea să reglementeze pentru prima oară activitatea firmelor de recuperare creanțe din România în raport cu persoanele fizice, iar condițiile sunt dure. Băncile nu vor mai avea voie să externalizeze portofoliile de credite curente și nici să vândă creanțele către firmele deținute de ele, în timp ce recuperatorilor li se interzice să mai perceapă dobânzi pentru creanțele achiziționate sau să hărțuiască în vreun fel debitorii, așa cum se întâmplă în unele cazuri acum, potrivit unui proiect de ordonanță publicat de ANPC.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În cei șapte ani de la declanșarea crizei economice, perioadă în care restanțele la credite au explodat, firmele de recuperare și băncile au lucrat doar după prevederile Codului civil în privința cesiunilor de creanțe. Legea civilă nu are prevederi despre conduita cesionarilor de creanțe, ceea ce a lăsat loc recuperatorilor să lucreze în voie, chiar dacă debitorii s-au simțit hărțuiți, ori firmele de recuperare au pus dobânzi suplimentare peste un credit deja neperformant. Acest lucru s-ar putea să se schimbe foarte curând.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor propune noi reguli în privința cesionărilor de creanțe provenite din creditele ipotecare și cele de consum, potrivit unui proiect de ordonanță pentru privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, care aduce o nouă lege a creditului ipotecar și modifică și prevederile din OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori. ANPC avea de mai multă vreme în lucru un astfel de proiect, care să vizeze cesiunea de creanțe, însă abia acum legea are șanse mari să intre în vigoare.
Reglementările vor afecta atât activitatea firmelor de recuperare cât și pe cea a băncilor.
CITEȘTE ȘI Aproape 4 milioane de români câștigă oficial cel mult 1.000 de lei pe lună Băncile au interdicții la vânzarea creditelor
Băncile nu vor mai avea voie să vândă un credit performant decât către alte bănci din România. Astfel, externalizarea unor portofolii de credite la nivelul grupului și apoi către societăți comerciale cu răspundere limitată înregistrate în țări cu regim fiscal avantajos devine nelegală. Un astfel de caz mediatizat în ultima perioadă este cel al OTP Bank, care a cesionat creditele ipotecare în franci elvețieni către banca mamă din Ungaria, care mai apoi le-a cesionat către o societate din Olanda. Banca cu acționariat maghiar doar a încasat ratele de la clienții români, reușind în același timp să nu mai constituie rezerve minime obligatorii, care în 2008 au ajuns la 40% și generau costuri mari, și să beneficieze de taxe mai mici pe profit. OTP a repatriat la sfârșitul anului trecut creditele externalizate.
Băncile nu vor mai avea voie nici să cesioneze creditele, performante sau nu, către companii la care sunt acționare. Instituțiile de credit locale au înființat astfel de vehicule financiare în anii de după criză pentru a gestiona creditele neperformante. În timp ce normele bancare au reglementări privind conduita, prin intermediul acestor firme satelit băncile puteau acționa ca niște recuperatori de creanțe, concomitent cu radierea din bilanțuri a creditelor cu probleme și deducerea provizioanelor generatoare de costuri.
Spre exemplu, cea mai mare bancă din sistem, BCR, deține firma de recuperare Suport Colect, care în 2014 a făcut o pierdere de 609 milioane de lei, și care lucrează cu capitaluri negative. Valoarea creanțelor înregistrate în firmă era de peste 1 miliard de lei în 2009, 2,8 miliarde de lei în 2010, 960 de milioane de lei în 2012, 808 milioane de lei în 2013 și de 139 de milioane de lei în 2014.
OTP deține OTP Faktoring, care are afaceri mai mici decât firma corespondentă a BCR, dar lucrează, de asemenea, cu capitaluri negative.
Recuperatorii au interzis la dobânzi
Toate firmele de recuperare care iau creanțe ale persoanelor fizice de la bănci trebuie să aibă fie sediul social în România, fie o sucursală locală, pentru a putea răspunde eventualelor litigii și în fața autorităților publice, se mai arată în proiect. Aceștia sunt obligați să raporteze la ANPC, care va întocmi o listă cu firmele autorizate. De asemenea, firmele trebuie să aibă un capital social de cel puțin 500.000 de lei.
Firmele nu vor mai avea voie să perceapă comisioane, dobânzi și dobânzi penalizatoare, ceea ce înseamnă o schimbare majoră în beneficiul datornicilor. În prezent, după ce cumpără pachete de neperformante cu sub 10% din valoarea nominală, firmele de recuperare contactează debitorii și le propun acestora fie achitarea integrală a datoriei, fie eșalonarea în rate, pentru a nu începe executarea silită. Până la declanșarea executării silite, creanța continuă să adune penalitățile din contractul inițial. Dacă acceptă o formulă de plată în rate, debitorii mai sunt taxați de către recuperator și cu o dobândă suplimentară calculată la soldul cesionat.
Proiectul mai spune că firmele sunt obligate să notifice consumatorii cu privire la drepturile pe care aceștia le au, inclusiv acela de a contesta creanța în instanță, iar timp de o lună nu au voie să ia nicio măsură împotriva lor. În acest interval, debitorul poate contesta existența sau valoarea datoriei, iar firma este obligată să răspundă.
CITEȘTE ȘI Surse: DNA se interesează de afacerile Astra Asigurări din perioada 2003-2015 Totodată, cesionarul se subrogă în drepturile și obligațiile cedentului, răspunzând față de consumator atât pentru aspectele trecute cât și pentru cele viitoare cu privire la creanțele primite, inclusiv cu privire la eventualele clauze abuzive din contractele de credit sau la eventualele practici incorecte, se arată în proiect. Acest lucru înseamnă că recuperatorii ar putea fi nevoiți să plătească despăgubiri dacă o eventuală contestație în instanță a contractului de credit inițial arată existența unor clauze abuzive, ceea ce este nu doar posibil ci și foarte probabil în România, având în vedere magnitudinea fenomenului pentru contractele încheiate înainte de 2010.
Vecinul Ionescu n-ar mai trebui să afle despre datoria ta. Și nici șeful
Recuperatorii nu au voie să utilizeze tehnici care să „hărțuiască, oprime sau să abuzeze orice persoană în legătură cu recuperarea creanțelor”, se mai arată în proiect. Acest lucru ar putea însemna inclusiv apelurile telefonice repetate.
De asemenea, recuperatorii nu au voie nici să recurgă la amenințări sau alte tehnici agresive cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia, ori de a-i afecta reputația sau proprietatea, se mai arată în text.
Unii angajați ai firmelor de recuperare contactează familia, vecinii debitorului, pun afișe pe ușa de la intrare în blocul unde acesta are domiciliul, lasă somații și alte asemenea, sau chiar sună la locul de muncă al acestuia pentru a pune presiune pe acesta. Noul text interzice expres astfel de practici și nu dă voie firmelor să comunice cu altcineva în afară de debitor sau avocatul acestuia.
ANPC se va ocupa cu gestionarea reclamațiilor, iar firmele și băncile care încalcă legea riscă sancțiuni de la 20.000 la 100.000 de lei. Dacă nu îndreaptă neregulile în termen de cel mult 15 zile, firmele riscă încă o amendă de 80.000 până la 100.000 de lei.
Ordonanța intră în vigoare de la 21 martie și transpune Directiva 17/2014 privind creditul ipotecar, cu excepția prevederilor privind cesiunea de creanțe, care nu sunt inspirate din Directivă. Într-un proiect de lege din 2015, care n-a mai ajuns în Parlament, ANPC propunea mai puține condiții pentru cesiunea creanțelor decât o face acum.
Prevederile legate de cesiunea de creanțe se aplică și creditelor în derulare pentru contractele de cesiune încheiate după data menționată mai sus.
