Leul și piața monetară au fost foarte puțin afectate de votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană, spune Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Leul s-a depreciat imediat după ce în dimineața zilei de 24 iunie rezultatul votului britanic a arătat ieșirea din UE. Și dobânzile din piața monetară interbancară au crescut, oprind astfel o tendință de scădere începută de câțiva ani. Mare parte din aceste evoluții s-au corectat ulterior.
“A fost mai degrabă un șoc emoțional”, a declarat Isărescu în conferința de presă de după ședința de politică monetară, în care BNR a păstrat nemișcată dobânda cheie și nivelul rezervelor minime obligatorii.
„Pe piața monetară impactul a fost imperceptibil”, spune Isărescu și adaugă că cei care au spus că au crescut dobânzile au exagerat, pentru că Robor a crescut mai puțin decât de obicei.
CITEȘTE ȘI După lupte cu BNR pentru darea în plată, deputatul Zamfir atacă "privilegiile" membrilor CA al băncii Cotația Robor la 3 luni, relevantă pentru cei cu credite în lei, a crescut cu 9 puncte de bază la 0,85% după prezentarea rezultatului votului.
La fixing-ul de la ora 11 de azi cotația era de 0,81%.
Economiști din bănci au suspectat o intervenție a băncii centrale în piață pentru a tempera presiunea de depreciere, mai ales că moneda națională s-a depreciat mai puțin decât devizele din regiune, însă guvernatorul spune că nu e cazul.
“Pe piața valutară nu comentăm intervențiile sau ce facem. Dar pentru a arăta maniera emoțională, și e un cuvânt soft, prin care s-au promovat informațiile de la o sursă la alta, nici nu ne-am gândit să intervenim, nu că am intervenit. Cursul s-a corectat de la sine. Mișcările au fost mult mai mici decât în alte cazuri”, explică guvernatorul și adaugă că piața a fost subțire, fără volume ridicate.
BNR a clasificat referendumul britanic drept unul dintre riscurile sistemice majore la adresa stabilității financiare a României. Ce explicații găsim în discursul lui Isărescu despre impactul atât de redus?
Pe de o parte, România are o situație macro-economică bună, iar pe de altă parte e posibil și ca piața să fi fost năucită.
CITEȘTE ȘI BNR nu va lăsa leul să se deprecieze prea mult în caz unui Brexit – analiză Erste “Există și această situație în care incertitudinea paralizează acțiunile actorilor de pe piață. Nu pot să zic că a fost cazul în România. În prima și a doua zi de după vot mișcările au fost limitate”, spune guvernatorul.
Însă situația rămâne incertă și există posibilitatea să apară alte șocuri ca urmare a Brexit sau din alte părți în următoarea perioadă.
“Nu știm precis nici când se va declanșa articolul 50. Poate să fie și peste 2-3 ani”, adaugă guvernatorul.
"Impactul este pe termen mai îndelungat și derivă din două elemente. Din incertitudine. Aici, ce s-a întâmplat imediat după Brexit poate să nu fie de asemenea, semnificativ. Eu nu spun că mișcările au fost nesemnificative în sensul că a fost bine. Poate ca o anumită presiune să apară peste o săptămână-două, în condiții de incertitudine. În al doilea rând, Brexit-ul slăbește spiritul european. Pentru România, spiritul european, aderarea la UE, alinierea la normele europene au constituit principala ancoră. Noi vom trăi în perioada următoare o slăbire a acestei ancore", spune Isărescu.
