Licitația organizată de Finanțe pentru obligațiunile scadente în septembrie 2023 a găsit cerere mare în piață din partea investitorilor, însă ministerul a împrumutat de mai bine de două ori peste prospect, la un randament în creștere față de acum 10 zile. Titlurile de stat pe 6 luni n-au găsit, însă, cerere suficientă în piață și toate ofertele au fost respinse.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ministerul Finanțelor a ieșit joi cu două noi emisiuni în piața internă. Obligațiunile scadente în 46 de luni au adunat oferte de 1,75 de miliarde de lei de la băncile dealeri primari, de 3,5 ori peste prospectul de 500 de milioane de lei al licitației. MFP a luat, în cele din urmă, 1,16 miliarde de lei din piață. Randamentul mediu a crescut de la 3,92% la o licitație similară de la finele lunii noiembrie la 4,07% la licitația curentă – la o licitație pe aceeași serie de obligațiuni ținută la jumătatea luni noiembrie randamentul a fost de 3,86%.
Certificatele de trezorerie cu discount scadente în iunie 2020 nu au avut parte de aceeași cerere din partea investitorilor. Licitația a fost subscrisă la doar circa 440 de milioane de lei, sub prospectul de 500 de milioane de lei. MFP a respins în totalitate ofertele, considerând că randamentele cerute sunt prea ridicate.
Ultimele emisiuni de titluri de stat au fost la costuri în creștere, în condițiile în care și cererea dinspre Finanțe este mai mare pe final de an, după ce rectificarea bugetară a crescut deficitul aprobat pentru 2019 de la 2,8% la 4,4% din produsul intern brut. Deficitul mai mare înseamnă că necesarul de finanțare pentru acest an a crescut cu 21 de miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a făcut referire directă la utilizarea rezervei în valută (bufferul) ținută la BNR pentru finanțarea deficitului, care ar acoperi circa 4 luni din necesarul brut de finanțare.
Guvernatorul Mugur Isărescu a sugerat Guvernului să nu intre în buffer, pentru că în piață ar fi suficiente resurse, în timp ce cheltuirea valutei ar crește excesul de lichiditate, ceea ce ar aduce costuri mai mari pentru banca centrală pentru atragerea depozitelor în exces de la bănci.
