În contextul în care întreaga lume devine din ce în ce mai conștientă de schimbările climatice și de importanța sustenabilității, finanțarea proiectelor cu beneficii pentru mediul înconjurător a devenit o alternativă importantă de atragere de fonduri pentru entitățile responsabile, fie că reprezintă mediul privat sau public ori derulează proiecte sociale.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Articol transmis Profit.ro de Georgiana Evi, associate, Clifford Chance Badea
La nivel global, obligațiunile verzi constituie în prezent cea mai dezvoltată formă de finanțare a proiectelor cu beneficii pentru mediul înconjurător. Deși primele emisiuni de obligațiuni verzi au fost lansate inițial în 2007 de instituții de investiții multilaterale cum sunt European Investment Bank și World Bank, primele companii din sectorul privat au început să emită obligațiuni verzi începând cu anul 2013. Ulterior, în anul 2016 a avut loc și prima emisiune de obligațiuni verzi suverane lansată de Polonia, urmată și de alte țări din Europa (Franța, Belgia, Irlanda) sau din lume (Fiji, Nigeria).
Principala diferență dintre obligațiunile verzi și orice alt tip de obligațiuni o reprezintă destinația fondurilor atrase în urma emisiunii, care trebuie utilizate exclusiv pentru finanțarea sau refinanțarea proiectelor cu beneficii clare pentru mediul înconjurător (proiecte verzi). Printre proiectele verzi eligibile, care pot fi finanțate prin emisiuni de obligațiuni verzi se numără proiectele de energie regenerabilă, eficiență energetică, prevenirea și combaterea poluării, sau proiecte care privesc produse, tehnologii și procese de producție, transport ecologic sau proiecte pentru conservarea biodiversității ecosistemelor terestre și acvatice.
Piața pentru obligațiuni verzi s-a dezvoltat rapid și a depășit prima dată pragul de 100 de miliarde dolari în 2017. Potrivit unui studiu realizat de către Inițiativa privind Obligațiunile Climatice (Climate Bond Initiative) publicat în anul 2018, 145 de entități au emis obligațiuni verzi în Europa (aproximativ o treime din numărul de emitenți la nivel global), din diverse sectoare de activitate, printre care sectorul energetic, sectorul imobiliar, instituțiile financiare, dar și autorități municipale și naționale.
Georgiana Evi, associate, Clifford Chance Badea
Avantaje implicite pentru emitenți
Pe lângă avantajele evidente aduse mediului înconjurător și societății ce rezultă din dezvoltarea de proiecte verzi, cum ar fi acelea de a sprijini sustenabilitatea și de a contribui la limitarea efectelor schimbărilor climatice, obligațiunile verzi aduc o serii de avantaje semnificative respectivilor emitenți.
Primul avantaj constă în faptul că emiterea de obligațiuni verzi poate atrage investitori responsabili, interesați de susținerea de proiecte sustenabile, care în alte circumstanțe, poate că nu ar fi investit în instrumentele financiare emise de respectivul emitent. Astfel, emitentul își poate lărgi și diversifica cu ușurință baza de investitori și poate atrage chiar și investitori de renume pe plan global.
De asemenea, în ritm cu tendințele pieței, interesul investitorilor în astfel de instrumente financiare conduce la creșterea cererii pentru astfel de obligațiuni și, prin urmare, la succesul emisiunilor de obligațiuni verzi. Această concluzie reiese și din rezultatele istorice ale emisiunilor lansate în trecut, unde s-a observat supra-subscrierea majorității obligațiunilor verzi emise.
Nu în ultimul rând, un alt avantaj considerabil este consolidarea brandului și imaginii emitentului respectiv, datorită acțiunilor de responsabilitate socială întreprinse prin dezvoltarea proiectelor verzi.
Principiile de bază
Pentru a se putea încadra în categoria de obligațiuni verzi, emisiunile de titluri de îndatorare trebuie să respecte un set de patru principii de bază – Principiile privind Obligațiunile Verzi (POV), care sunt îndrumări voluntare elaborate de participanții la piață din sectorul privat (emitenți, investitori sau bănci de investiții) și emise sub egida International Capital Market Association (ICMA). Ele sunt menite să încurajeze transparența și creșterea pieței, fără a impune însă criterii excesiv de ridicate. Aceste principii au fost publicate pentru prima dată în aprilie 2014 și sunt actualizate anual după consultarea membrilor și a observatorilor.
Deși există și alte „standarde” privind obligațiunile verzi, cum ar fi cele publicate de Climate Bond Initiative, acestea sunt mai puțin utilizate decât Principiile privind Obligațiunile Verzi ale ICMA.
Principiile privind Obligațiunile Verzi sunt utile pentru toți participanții la piață, fie emitenți, investitori sau bănci de investiții, deoarece impun un set de valori și standarde general acceptate de către jucătorii din piață și includ patru principii de bază.
Primul principiu impune ca fondurile rezultate în urma emisiunilor de obligațiuni să fie destinate pentru dezvoltarea unui proiect verde, care se încadrează în categoriile menționate explicit în POV (adresarea schimbărilor climatice, conservarea resurselor naturale, conservarea biodiversității, combaterea și prevenirea poluării etc) și să fie însoțite de o documentație justificativă.
Pentru a observa cel de-al doilea principiu, emitentul trebuie să descrie în documentația aferentă emisiunii obiectivele proiectului și procedura în baza căreia evaluează și selectează proiectele care respectă criteriile de eligibilitate specificate în POV. Obiectivele proiectului și procedura de evaluare trebuie analizate în contextul general al emitentului, împreună cu strategia și obiectivele sale generale, fiind recomandat ca procedura de evaluare și selecție să fie însoțită de o analiză externă. Este practica pieței și, totodată recomandarea ICMA, ca emitenții să numească consultanți externi cu experiență de calibru, pentru a analiza sau certifica alinierea emisiunii cu cele patru POV, pentru a oferi o opinie secundară față de cea a consultanților implicați în tranzacție sau pentru a analiza aspecte punctuale, cu scop mai limitat, cum ar fi procedura de selecție sau metoda de alocare a fondurilor.
Fondurile obținute în urma emisiunii de obligațiuni verzi trebuie să beneficieze de o evidență riguroasă și de o justificare internă, pentru a îndeplini și al treilea principiu. Și în acest caz este recomandat ca un auditor sau un alt expert terț să monitorizeze suplimentar metoda de alocare și alocarea propriu-zisă a fondurilor rezultate.
Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea principiu cere emitentului de obligațiuni verzi să respecte anumite reguli de transparență și raportare periodică și, astfel, să transmită anual rapoarte privind utilizarea fondurilor, să ofere o scurtă descriere a proiectelor care au beneficiat de investiții și a impactului preconizat asupra mediului înconjurător.
Principiile privind Obligațiunile Verzi sunt reguli voluntare, însă nerespectarea acestora pe întreaga durată de viață a obligațiunilor verzi poate expune emitentul la răspunderea contractuală față de investitori, în baza documentelor de emisiune și, de asemenea, la un risc reputațional semnificativ.
Provocări și oportunități
Emisiunile de obligațiuni verzi au o serie de avantaje importante pentru emitenți, printre care cererea crescută din partea investitorilor, diversificarea bazei de investitori, brand value și creșterea reputației, însă acestea constituie și o sursă de provocări pentru emitenții respectivi.
Deși principala provocare vizează costurile adiționale aferente procesului de certificare și verificare sau monitorizării și menținerii fondurilor în sfera proiectelor verzi, acest aspect este echilibrat de avantajele semnificative rezultate din urma emisiunii de obligațiuni verzi șide credibilitatea crescută în rândul investitorilor.
O provocare suplimentară o constituie și modificarea continuă a cadrului legislativ general și a principiilor ce reglementează obligațiunile verzi, precum și apariția regulată a unor seturi și criterii noi de evaluare pe care emitenții trebuie să le urmărească pentru a satisface cerințele investitorilor.
În ciuda acestor provocări, companiile din România își arată din ce în ce mai mult interesul pentru dezvoltarea de proiecte cu beneficii pentru mediul înconjurător și de atragerea de fonduri prin modalitățile de finanțare verzi.
Recent, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României din cauza încălcării normelor UE convenite privind limitele de poluare atmosferică în orașele București, Iași și Brașov și lipsa luării măsurilor necesare pentru respectarea acestor limite stabilite privind calitatea aerului. Autoritățile locale au realizat demersuri pentru întocmirea unor planuri privind calitatea aerului înconjurător prin care se enumeră măsuri de menținere a calității aerului ce au rolul de a reduce poluarea la limitele convenite la nivel european.
În contextul depășirii limitelor de poluare, dezvoltarea de proiecte verzi ar fi o soluție destinată să reducă poluarea în respectivele aglomerări urbane din România, iar obligațiunile verzi ar putea constitui o alternativă de finanțare a acestor proiecte. În contextul în care Municipiul București emite regulat obligațiuni municipale (ultima fiind lansată chiar în primăvara acestui an), obligațiunile verzi ar putea constitui o soluție facilă pentru lansarea de soluții pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării.
