Rezerva valutară a Chinei s-a apropiat de nivelul critic de 3 trilioane de dolari, după ce în decembrie a avut a 6-a lună consecutivă de scădere.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Eforturile Chinei de a împiedica deprecierea abruptă a yuan-ului în raport cu dolarul în contextul trendului de întărire a monedei SUA după victoria lui Donald Trump sunt costisitoare. Rezervele internaționale ale țării au scăzut în luna decembrie cu 41 miliarde dolari, a 6-a lună consecutivă de scădere, apropiindu-se de nivelul critic de 3 trilioane dolari, dar fără a coborî sub acesta, transmite Reuters.
Analiștii mizau pe un declin încă și mai accentuat, de 51 miliarde dolari. În întreg anul 2016, rezerva internațională a Chinei a scăzut cu 320 miliarde dolari, pierderea față de vârful din 2015 fiind de 513 miliarde dolari.
CITEȘTE ȘI BNR a încheiat 2016 cu rezerve de 34,24 miliarde euro în administrare, în creștere cu 2 miliarde euro în ultimul an Pragul de 3 trilioane de dolari nu este văzut ca o „linie roșie” dincolo de care să nu se treacă de către autoritățile de la Beijing, însă temerile sunt că piețele financiare vor fi cele care vor interpreta că sub acest reper țara devine fără muniție pentru a împiedica deprecierea yuan-ului și a contracara fluxurile externe de capital. Analiști estimează că rezerva valutară a Chinei ar trebui să fie de 2,6-2,8 trilioane dolari, pentru a se menține măsurile de adecvare sub standardele Fondului Monetar Internațional.
Fluxurile negative de capital din China s-au ridicat la 710 miliarde dolari, conform economistului Chang Liu de la Capital Economics China. Numai în noiembrie și decembrie, retragerile investitorilor au echivalat cu 78 miliarde dolari și, respectiv, 66 miliarde dolari.
Este o menținere a unui ritm ridicat, care a început cu repatreieri însumate de aproximativ 800 de miliarde dolari în 2014. „Fuga” cu bani a avut un vârf de 224 miliarde dolari în al 2-lea trimestru din 2015, fiind caracterizată la acea vreme de către Robin Brooks, chief FX strategist la Goldman Sachs, drept la un nivel "dincolo de ce s-a văzut vreodată în istorie".
CITEȘTE ȘI Trump numește un critic vehement al Chinei ca negociator-șef pe probleme comerciale Dacă presiunea pe yuan va continua, este de așteptat ca autoritățile de la Beijing să continue să întărească regimul valutar prin măsuri administrative și de reglementare, precum descurajarea vânzătorilor în lipsă să-și construiască poziții prin pariuri excesive contra monedei naționale a Chinei.
Analiștii nu exclud nici recurgerea la o devalorizare dintr-o singură mișcare, precum cea din anul 2015, ceea ce ar determina noi turbulențe financiare internaționale și adăugând tensiuni cu noua Administrație Trump, în condițiile în care președintele-ales a denunțat încă din campania electotrală China ca fiind „un manipulator de bani”.
Yuan-ul a pierdut 6,6% în raport cu dolarul SUA în 2016, cea mai mare depreciere din 1994 încoace. Tendința poate continua în cazul în care raliul dolarului, încă mai are forță. Un sondaj realizat de Reuters în rândul analiștilor indică un declin pe mai departe cu 4% a yuan-ului în raport cu dolarul american în 2017.
Acesta este contextul în care China ar mai putea interveni și pe mai departe în piața valutară. „Rezervele valutare probabil vor scădea iarăși în ianuarie”, potrivit unei note a companiei de administrare a activelor financiare SWS MU Fund Management din Shanghai.
