Decizia autorităților de a suspenda temporar activitatea de comercializare a bunurilor considerate neesențiale din cadrul centrelor comerciale afectează peste 9.000 de magazine din România, fiecare zi de închidere provocându-le acestora pierderi ca urmare a unor venituri neîncasate cuprinse între 15 și 20 de milioane de euro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Magazinele din malluri care vând altceva decât produse alimentare, medicamente și servicii de curățenie au fost închise temporar printr-o Ordonanță militară emisă duminică 22 martie 2020. Cele 65 de malluri funcționale la nivel național au încasat de la magazinele pe care le găzduiesc peste 570 milioane euro în 2018, ultimul an de raportare financiară disponibil. Un calcul simplu arată că într-o lună de inactivitate, proprietarii pierd peste 48 milioane de euro.
Lista unităților comerciale rămase deschise este nesemnificativă în calculul privind încasările din chirii pe care un proprietar de mall și-l realizează. Baza veniturilor unui centru comercial stă în marile ancore de modă, precum Zara sau H&M.
Noi date indică faptul că stocul de retail modern (malluri, parcuri de retail și galerii comerciale) din România este de circa 3,9 milioane de metri pătrați, din care supermarketurile și hipermarketurile - principala categorie de magazine rămase deschise, reprezintă circa 23%. Estimarea cu privire la veniturile neîncasate ia în calcul un nivel al vânzărilor mediu într-o perioadă cu activitate normală pentru un astfel de centru comercial, estimat la 2.000 de euro / mp / an.
La nivel internațional, în contextul problemei sociale, dar și a pierderilor financiare rezultate din fiecare zi de neoperare, marii retaileri și casele de modă cu tradiție au început să se implice serios în lupta împotriva răspândirii virusului, în vederea reluării activității normale și redeschiderii magazinelor. Marile grupuri din acest sector, precum LVMH sau L’Oreal, au început producerea de substanțe dezinfectante, în timp ce H&M sau Inditex au intervenit prin reorientarea către producția echipamentelor medicale de protecție. Aceste lucruri se întâmplă mai ales în contextul în care retailerii de modă și de beauty au stocuri imense de produse nevândute în această perioadă. Suspendarea programului de fashion week sau nelansarea colecțiilor de toamnă-iarnă 2020 sunt lucruri fară precedent, la care piața trebuie să se adapteze.
Față de crizele precedente, distanțarea socială produce efecte în plan psihologic și comportamental. Parafrazându-l pe John Donne, „No man is an island” („Niciun om nu este o insulă, de sine stătătoare...”), în momentul în care restricțiile impuse de autorități vor fi mai relaxate, oamenii vor dori sa reintre în normalitate și să socializeze, din nevoia de comunitate, în cadrul careia pot evolua si se pot simți cu adevărat împliniți, apreciază consultanții Cushman & Wakefield Echinox. Este momentul în care colaborarea trebuie sa devină piesa esențială în relațiile de zi cu zi, atât de business, cât și sociale, iar oamenii să înțeleagă necesitatea supraviețuirii societății ca întreg.
Ca și alternativă viabilă deja, în funcție de modul în care va reuși să gestioneze volumul actual mărit de cereri, comerțul online ar putea deveni un segment câștigător pe termen lung, prin conservarea unei cote semnificative din piața de retail câștigată în aceste zile. În timp ce comerțul online pentru produse de lux (sau produse neesențiale) a scăzut dramatic în ultima lună, retailerii de produse alimentare și de uz caznic care erau deja pregătiți pentru operațiuni online au avut de câștigat.
