Mehmet Simsek a declarat, după numirea sa în postul de ministru de Finanțe al Turciei, că țara nu are altă alegere decât să revină la "fundamente raționale" pentru a asigura predictibilitatea economiei, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Președintele Recep Tayyip Erdogan l-a numit sâmbătă pe Mehmet Simsek în cabinetul său pentru a rezolva criza costului vieții și alte tensiuni cu care se confruntă economia Turciei, un semnal clar că noul guvern va reveni la politici economice mai ortodoxe. La ceremonia de preluare a mandatului, Simsek a spus că obiectivul noului guvern va fi creșterea bunăstării sociale. "Transparența, consistența și respectarea normelor internaționale vor fi principiile noastre de bază pentru atingerea acestui obiectiv", a spus noul ministru de Finanțe al Turciei, potrivit Agerpres.
Stabilitatea macrofinanciară într-un mediu de provocări globale și tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek. "Disciplina fiscală și asigurarea stabilității prețurilor pentru o creștere economică ridicată și sustenabilă vot fi obiectivele noastre principale", a precizat Simsek, cel care a mai ocupat postul de ministru de Finanțe și ulterior vicepremier între 2009 și 2018. "Este vital pentru țara noastră să reducă inflația până la zona de o singură cifră, să crească predictibilitatea în toate domeniile și să accelereze transformarea structurală, care va reduce deficitul de cont curent", a spus Simsek.
Spre deosebire de teoriile economice clasice, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflația. În consecință, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susține producția și exporturile.
Însă abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi a lăsat piețele la mâna unui mix de reglementări și intervenții ad-hoc, astfel că noi măsuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiții, investitorii străini au plecat, iar deținerile străine de acțiuni și obligațiuni turcești au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.
Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susține lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ iar inflația a urcat la 80% anul trecut.
"Este evident că modelul economic actual nu funcționează. Cel mai probabil, Erdogan este conștient de acest lucru și o tranziție modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcție ar fi salutat de piață", a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.
