Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei, înghețate de Bruxelles pe motivul nerespectării statului de drept, nu vor fi probabil validate anul acesta de Comisia Europeană, a declarat vice-președintele acesteia, Valdis Dombrovskis, potrivit AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Discuții între Comisia Europeană și cele două țări pentru a debloca situația au loc din vară, Bruxellesul încercând să obțină angajamente din partea lor pentru reforme în special pentru independența justiției, în cazul Poloniei, sau pentru reglementarea conflictelor de interese și a piețelor publice, în cazul Ungariei, scrie Agerpres.
''Activitatea este în desfășurare. Este improbabil să reușim să o finalizăm anul acesta'', a spus comisarul Dombrovskis la o conferință de presă. ''De îndată ce vom vedea progrese substanțiale, vom putea avansa din punctul de vedere al Comisiei'', a completat el.
Ungaria și Polonia, țări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă ''valorile europene'' prin limitarea drepturilor comunității LGBT sau reformele în justiție, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement și juridice declanșate împotriva lor de Comisia Europeană.
Disputele celor două țări cu Bruxellesul au cunoscut o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualității în școli, iar Tribunalul Constituțional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiție a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varșovia sunt neconstituționale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui național.
În timp ce Bruxellesul consideră că reformele judiciare poloneze sunt de fapt o tentativă de control politic asupra justiției, guvernul de la Varșovia susține că Polonia are nevoie de aceste reforme pentru a elimina corupția din sistemul judiciar. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în octombrie că Polonia trebuie să desființeze noua Cameră disciplinară pentru judecători din cadrul Curții Supreme înainte ca Bruxellesul să-i aprobe PNRR-ul.
Curtea de Justiție a UE (CJUE) a dispus Poloniei în luna iulie să suspende imediat activitățile acestei camere, verdict neaplicat de Varșovia, astfel că CJUE a emis în octombrie o nouă hotărâre prin care impune Poloniei o amendă de un milion de euro pe zi, despre care Varșovia a transmis că nu are nicio intenție să o plătească, o altă amendă, de 500.000 de euro pe zi, fiind decisă anterior de CJUE împotriva Poloniei pentru refuzul de a închide mina de lignit de la Turow.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat un ''șantaj'' din partea instituțiilor europene, considerând că ''își atribuie dreptul de a decide asupra unor competențe care nu le-au fost transferate''.
Omologul său ungar, Viktor Orban, a acuzat la rândul său că ''se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE și prin extinderi viclene de competențe''. ''Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competență, și cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE'', consideră Viktor Orban.
În timpul unei vizite efectuate luna trecută la Budapesta, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a calificat drept ''inacceptabilă'' contestarea de către Ungaria la Curtea Constituțională de la Budapesta a unei decizii emise de Curtea de Justiție a UE (CJUE) pe motivul că ea încalcă suveranitatea națională.
Acea decizie a CJUE, emisă în decembrie 2020, condamnă Ungaria pentru încălcarea dreptului de azil pentru migranți, instanța UE considerând contrară dreptului european crearea unor ''zone de tranzit'' pentru migranți la granița cu Serbia. CJUE a considerat de asemenea că Ungaria nu a luat măsurile necesare pentru asigurarea unui acces efectiv la dreptul de azil.
Guvernul condus de Viktor Orban nu a acceptat această decizie a CJUE și a contestat-o la Curtea Constituțională a Ungariei, care în prezent o examinează.
