Ion Țiriac se judecă în 4 procese cu Women's Tennis Association (WTA), principala organizație care se ocupă cu circuitele profesioniste de tenis feminin la nivel mondial, și cu șeful acesteia, Steve Simon, contestând obligația impusă de organizație de a oferi jucătoarelor participante la turneul de la Madrid premii egale cu cele pentru bărbați, dar și ca urmare a scandalului suspendării lui Ilie Năstase după meciul România-Marea Britanie din cadrul Fed Cup 2017.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Țiriac a dat în judecată WTA și pe președintele organizației, Steve Simon, la Tribunalul București, precum și în instanțe din Cipru și Spania. În replică, WTA a deschis un proces la o curte federală din statul american New York, cerând acesteia să îl oblige pe Țiriac să renunțe la acțiunile în justiția civilă din cele trei țări în virtutea faptului că acordul semnat de firma sa SSL, care deține drepturile Turneului de la Madrid, cu WTA, ca membră a organizației, prevede că orice dispută între părți va fi judecată în instanțe de arbitraj din New York și în baza legislației din statul respectiv al SUA.
Primul dintre procesele intentate de Ion Țiriac împotriva WTA și a lui Simon a fost cel din Cipru, de la Tribunalul Districtual din Nicosia, care a debutat în octombrie 2017. A urmat cel din România, de la Tribunalul București, în răspundere delictuală, în care alături de Țiriac figurează ca reclamant și fostul său coechipier din echipa de Cupa Davis a României, Ilie Năstase. Acțiunea a fost înregistrată la instanța din Capitală în ianuarie anul acesta, iar primul termen de judecată a fost fixat pentru 21 septembrie.
Cum s-a ajuns la aceste procese? Pe 21 iulie 2017, Ilie Năstase a fost suspendat până în anul 2021 din orice calitate oficială de către Federația Internațională de Tenis (ITF, organizație diferită de WTA), suspendare la care s-a adăugat interdicția de a primi acces sau acreditări la competiții organizate de ITF până în 2019. Ulterior, perioadele de suspendare au fost reduse ca durată, după ce Năstase a reclamat sancțiunile la un tribunal independent.
Sancțiunile au fost dictate după ce, în aprilie 2017, când era căpitan nejucător al echipei feminine a României la meciul de Fed Cup cu Marea Britanie, Năstase a făcut afirmații considerate "rasiste" cu privire la copilul nenăscut al Serenei Williams. În plus, a fost acuzat că i-a făcut "avansuri de natură sexuală" căpitanului echipei Marii Britanii, Anne Keothavong, că a făcut "comentarii abuzive și amenințătoare" către un membru acreditat al mass-media, că a avut "comentarii abuzive și amenințătoare" către oficialii meciului și membrii echipei Marii Britanii, că a refuzat să părăsească terenul și a perturbat în mod deliberat echipa adversă și că ar fi intrat fără permisiune în vestiarul echipei Marii Britanii.
La puțin timp după sancțiuni a fost organizat turneul de la Madrid organizat de Ion Țiriac. Competiția feminină fiind câștigată de Simona Halep, Ion Țiriac l-a invitat pe Ilie Năstase să participe la ceremonia de decernare a trofeului
În replică, WTA a postat pe contul său de Twitter o declarație a șefului organizației, Steve Simon, în care acesta afirma că decizia de a-i permite accesul lui Năstase pe teren pentru ceremonie a fost "în egală măsură iresponsabilă și inacceptabilă", dat fiind sancțiunile dictate împotriva sa de WTA.
"Pentru a-și proteja și prezerva reputațiile, Năstase și Țiriac au inițiat proceduri juridice în România împotriva WTA și a lui Steve Simon în ianuarie 2018, acuzând că postarea pe Twitter a lui Simon a fost defăimătoare potrivit legislației din România și le-a lezat reputația, onoare, demnitatea și imaginea în România, care sunt protejate de către legea românească.
Năstase și Țiriac reclamă de asemenea că prejudiciul lor reputațional a fost exacerbat de faptul că declarația a fost făcută pe website-ul WTA și pe contul de Twitter al acesteia, unde continuă să existe la momentul depunerii acestei întâmpinări. Separat, compania Super Slan Limited (SSL, deținută de Țiriac Holdings, care deține drepturile turneului de la Madrid – n.r.), înregistrată în Cipru, și Țiriac au intentat un proces în Cipru pentru prejudiciile reputaționale suferite în această jurisdicție", se arată în documentele depuse la curtea federală din New York de avocații lui Ion Țiriac, în procesul în care WTA și Steve Simon cer ca instanța americană să-l oblige pe omul de afaceri român să renunțe la acțiunile din instanțele din România, Cipru și Spania.
În documente nu este precizat ce sume cer reclamanții ca despăgubiri.
Potrivit aceleiași surse, în septembrie 2017, fără legătură cu scandalul Năstase, firma Madrid Trophy Promotion (MTP), care operează și promovează turneul de la Madrid, a dat în judecată WTA la Tribunalul Comercial din capitala Spaniei.
"Nici Năstase, nici Țiriac și nici SSL nu sunt părți în proces; acesta a fost intentat exclusiv de către MTP, care reclamă că WTA a încălcat legislația concurenței din UE și Spania și a abuzat de poziția sa dominantă în piață impunând termeni contractuali anticoncurențiali și restrictivi partenerilor săi comerciali. În mod special, MTP contestă legalitatea obligației impuse de WTA ca Turneul de la Madrid să ofere premii în bani egale bărbaților și femeilor care participă la turneu, fără să țină seama de diferențele mari de participare, ratinguri, finanțare și vânzări între turneele WTA și ATP (echivalentul masculin al WTA – n.r.). Potrivit MTP, această obligație are impact economic semnificativ asupra unei multitudini de participanți la piață. În consecință, MTP reclamă despăgubiri în baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, art. 102 (a), și a Legii (spaniole – n.r.) nr. 15/2007 privind Protejarea Concurenței, art. 2.1 (a), solicitând instanței atât să se pronunțe asupra legalității respectivilor termeni contractuali, cât și daune comerciale", se mai spune în document, fără să se precizeze cuantumul despăgubirilor cerute.
Pe de altă parte, la începutul lunii trecute, Ion Țiriac a declarat publicației spaniole El Mundo că a dat în judecată WTA pentru că aceasta îl obligă să le ofere jucătoarelor premii egale cu cele oferite bărbaților în cadrul turneului de la Madrid. El a arătat că, prin acest proces, vrea să obțină schimbarea felului în care sunt distribuiți banii.
"O femeie care lucrează în domeniul modei generează mai mulți bani decât un bărbat, dar, în tenis, din păcate, nu este cazul. Contribuția tenisului feminin este mult mai scăzută decât cea a tenisului masculin și vreau o distribuție inteligentă a premiilor. Premiile nu pot fi egale. Din acest motiv, am dat în judecată WTA prin intermediul avocaților mei din Spania", a spus Ion Țiriac.
Anul acesta, turneul de la Madrid a avut premii de 6,68 milioane dolari în competiția feminină, la care au participat 64 de jucătoare, și de 6,2 milioane dolari în cea masculină, la startul căreia s-au aliniat 56 de tenismeni.
Anterior, în iunie, Țiriac amenințase că va muta turneul de la Madrid în alt oraș dacă nu reușește să ajungă la o înțelegere cu primăria capitalei Spania cu privire la două solicitări ale sale. Acesta ceruse municipalității să suporte de la buget o parte din premiile oferite competitorilor și să construiască o nouă arenă, cu o capacitate de 10.000 de locuri.
"Problema este că premiile au crescut, ATP te forțează să le plătești și vreau ca și contribuția orașului Madrid să crească. Vremurile s-au schimbat. Din acest motiv, am considerat necesar să se construiască încă o arenă de 10.000 de locuri și să crească premiul. Nu pot dubla prețul biletelor precum la Roland Garros", a declarat atunci Țiriac.
În replică, reprezentanții primăriei Madrid s-au declarat surprinși de declarațiile "agresive" ale lui Țiriac. "Nu este rezonabil să începi o negociere cu un ultimatum și presiuni. Suntem deschiși la dialog, cu o dorință puternică de a păstra turneul", au spus aceștia.
Extrase din documentele depuse la curtea federală din New York de avocații lui Ion Țiriac, în procesul în care WTA și Steve Simon cer ca instanța americană să-l oblige pe omul de afaceri român să renunțe la acțiunile din instanțele din România, Cipru și Spania.
