Piața financiară răspunde la incertitudinile politice și fiscale, în contextul deficitului bugetar ridicat, arată pentru Profit.ro Ștefan Posea, economist la ING Bank România. Reducerea deficitului este absolut necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran, dar planul fiscal trebuie să fie unul convingător și să vină repede, în condițiile în care incertitudinea electorală prelungită a dus la amânarea investițiilor și reformelor - fără îmbunătățiri în al doilea semestru, economia ar putea stagna, avertizează economistul.
România s-a confruntat cu alterarea indicatorilor financiari după primul tur al alegerilor prezidențiale. Cursul a crescut dincolo de 5,1 lei/euro, ratele ROBOR au urcat cu circa 1,4 puncte procentuale (ROBOR la 3 luni a ajuns la 7,3%) și randamentele titlurilor de stat au urcat abrupt, la peste 8%, cu inversarea curbei.
Mișcările au venit în contextul în care candidatul AUR George Simion s-a plasat la un scor neașteptat de ridicat după primul tur, de circa 40%, candidatul PSD-PNL-UDMR a ratat turul 2 în favoarea independentului Nicușor Dan, și premierul PSD Marcel Ciolacu a demisionat, deschizând discuția astfel discuția privind formarea unui nou guvern.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
De ce se depreciază leul?
„Presiunile de depreciere pe cursul valutar au, în principal, ca sursă perspectivele mai pesimiste ale piețelor financiare legate de corectarea deficitului bugetar într-un orizont de timp acceptabil și pentru Comisia Europeană. Negocierile între partide pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline pot dura și asta a adus noi incertitudini pe piețele financiare. Au apărut astfel noi semne de întrebare legate de posibila retrogradare a rating-ului de țară, iar participanții din piață iau în calcul această probabilitate în creștere”, declară, pentru Profit.ro, economistul Ștefan Posea.
Duminică, S&P a publicat o analiză care sugerează că România ar putea fi retrogradată sub investment grade dacă turbulențele politice împiedică o decizie privind reducerea deficitului și dacă sursele de finanțare externe sunt restricționate.
De ce cresc dobânzile la titlurile de stat și în piața interbancară?
„Este o reacție firească a pieței în fața incertitudinilor fiscale și politice. În lipsa unui plan clar de reducere a deficitului, investitorii vor cere o primă de risc mai mare pentru a finanța statul. Iar România, cu un deficit semnificativ și într-un context de incertitudine prelungit, resimte aceste tensiuni mai devreme și mai intens decât alte economii”, arată Posea.
Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din UE și totodată cea mai ridicată pondere de după recordul din 2009 de 9,4%, inclusiv peste nivelul din pandemie de 9,2%. Datoria publică a crescut anul trecut cu 36 de miliarde de euro și a atins aproape 55% din PIB (față de 35% în 2019).
Deficitul e obligatoriu să scadă...
„Indiferent de rezultatul alegerilor, deficitul trebuie redus — și va fi cel mai probabil redus — pentru că altfel costurile de finanțare ar putea crește substanțial. Fără un pachet fiscal convingător, probabilitatea unei retrogradări din partea agențiilor de rating este, în opinia noastră, semnificativă”, arată Posea.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% din PIB în acest an, conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, deși execuția bugetară pe primul trimestru indică mai degrabă spre un nivel de 9%. România are cel mai redus rating din UE (echivalent cu BBB-), ultima treaptă recomandată investițiilor.
„Reducerea deficitului e absolut necesară. Rămânerea la un nivel de peste 9% din PIB ne plasează într-o zonă periculoasă, cu riscuri reale de retrogradare la «junk». Un pachet fiscal coerent și bine calibrat, adoptat cât mai repede, ar fi probabil de natură să calmeze tensiunile de piață”, adaugă economistul.
...dar cum? Cresc taxele?
Cum ar putea acest pachet? Unii analiști au vorbit despre creșteri de taxe menite să acopere gaura din buget. Președintele Consiliului Fiscal vorbea recent despre creșterea taxelor ca fiind „inevitabilă”. Care sunt așteptările ING de la noile măsuri fiscale?
„Acest pachet ar putea să includă, în principiu, și unele creșteri de taxe. Modul în care sunt aplicate contează, dar în cazul României, contează și viteza cu care sunt implementate. Măsurile-cheie vizează o colectare mai eficientă a taxelor și combaterea economiei gri, ajutate de reformele de digitalizare ale ANAF, precum și o reașezare a cheltuielilor publice. Orizontul scurt de timp în care măsurile trebuie să dea rezultate ar putea rezulta și în majorarea uneia din taxele principale”, arată Posea.
Ce se întâmplă cu dobânzile?
Analiștii bancari se așteptau la reduceri ale dobânzilor BNR în acest an – nivelul ratei cheie de 6,5% a fost stabilit în urmă cu aproape un an -, pe măsură ce inflația scade și măsurile fiscale reduc cererea din economie. Peisajul recent s-a complicat însă.
„Reducerile de dobândă sunt încă posibile, dar ele depind atât de traiectoria inflației, cât și de credibilitatea planului fiscal. Dacă se conturează rapid un plan clar de reducere a deficitului, spațiul pentru relaxare monetară se redeschide. În absența acestuia, însă, BNR va fi nevoită să rămână prudentă. Presiunile inflaționiste date de deprecierea cursului vor avea și ele un cuvânt de spus”, consideră Posea.
Mai avem creștere economică?
Prognozele de creștere economică pentru 2025 au fost reduse treptat de economiști și acum se plasează aproape toate sub nivelul de 2%, în condițiile în care este așteptată ajustarea fiscală și mediul extern s-a înrăutățit, pe fondul tarifelor ridicate impuse de noul guvern al SUA.
În martie, ING estima o creștere de 1,6% a PIB în acest an, iar prognoza actuală este de 1,2%, și „pare în acest moment ușor optimistă” , admite Posea.
„Semnalele din primul trimestru indică o posibilă stagnare, dacă nu chiar o ușoară contracție. De asemenea, incertitudinea dată de contextul electoral prelungit nu a fost favorabilă investițiilor și reformelor. Fără îmbunătățiri în a doua parte a anului, o estimare mai realistă pentru economie ar fi cea de stagnare”, consideră economistul ING.
Totuși, Posea are și semnale de încredere atât pe termen lung, în ceea ce privește creșterea economică, cât și pe termen scurt, în ceea ce privește cursul
„Este important să ținem cont, însă, de faptul că fundamentele economiei românești rămân relativ solide: investițiile în infrastructură au accelerat în ultimii ani, dublate de un comerț mai facil cu zona euro prin admiterea în spațiul Schengen, în beneficiul potențialului productiv al țării. Pe termen lung, PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034, ceea ce probabil ar plasa România în top 10 economii din Uniunea Europeană”, arată economistul ING.
Banca menține prognoza de curs
Chiar dacă leul s-a depreciat relativ abrupt față de normele istorice ale ultimului deceniu, ING menține prognoza de curs pentru acest an și crede că moneda națională ar putea recupera din pierderi.
„Totuși, e important să ne uităm și la imaginea de ansamblu: piețele financiare pot avea deseori astfel de episoade de volatilitate, care se temperează atunci când se realiniază cu fundamentele economice. În acest moment, nu considerăm că este necesar să modificăm prognoza de curs valutar a ING Bank pentru finalul anului, respectiv 5,05 lei pe euro. Aceasta nu exclude rămânerea cursului în apropiere de 5,10 în perioada imediat următoare”, crede Posea.
Vineri, BNR are ședință de politică monetară, chiar în ultima zi de campanie electorală. Săptămâna viitoare va publica și noul raport de inflație, de obicei în cadrul unei conferințe de presă cu guvernatorul Mugur Isărescu.
