Numărul de persoane care trăiesc în sărăcie în Italia a crescut în 2023, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, arată datele oficiale, în pofida relansării economice apărute după relaxarea restricțiilor impuse în timpul pandemiei, transmite Reuters.
Guvernul vrea înființarea de ghișee unice de informare și consiliere a cetățenilor privind renovarea energetică a clădirilor și utilizarea energiei regenerabile în locuințe, inclusiv în privința programelor de finanțare a eficientizării energetice rezidențiale și a dobândirii statutului de prosumator, în cele 41 de județe ale țării, precum și în Municipiul București.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat la evenimentul News.ro - Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024. Ediția a II-a, că dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieșim din paradigma sărăciei și a explicat că paradigma sărăciei include și acel deficit de 3% cu orice preț. Câciu a explicat că acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiții.
Guvernul vrea înființarea de ghișee unice de informare și consiliere a cetățenilor privind renovarea energetică a clădirilor și utilizarea energiei regenerabile în locuințe, inclusiv în privința programelor de finanțare a eficientizării energetice rezidențiale și a dobândirii statutului de prosumator, în cele 41 de județe ale țării, precum și în Municipiul București.
Unele dintre cele mai bogate țări din lume - Franța, Islanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie - au înregistrat creșteri semnificative ale sărăciei în rândul copiilor în perioada 2014-2021, potrivit datelor publicate de UNICEF Innocenti - Biroul global de cercetare și prognoză. Letonia, Lituania, Polonia și Slovenia au înregistrat cele mai mari scăderi, arată datele raportului. În România, 29% dintre copii trăiau încă în sărăcie relativă, în perioada 2019-2021, ceea ce reprezintă cea mai mare rată dintre statele membre ale UE
În anul 2022, 21,2% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aproape un sfert (24,3%) din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4.029.000 persoane, mai puține cu 278.000 persoane față de anul 2021.
Campania, Calabria și Sicilia se numără printre primele zece regiuni din Europa cu cea mai mare pondere de persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, transmite Avvenire, citată de Rador Radio România. Potrivit ultimelor date publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene, în anul 2022, regiunea Campania a înregistrat a doua cea mai mare cifră din Europa, după Sud-Estul României (46,2%), în ciuda mediei europene care este 21,6%.
România rămâne țara din UE cu cea mai mare pondere a copiilor expuși riscului de sărăcie și excludere socială, potrivit datelor Eurostat aferente anului 2022.
Intru. Peste tot, lucruri care s-ar fi simțit acasă, și probabil că o parte s-au simțit, și în urmă cu un secol. Dacă pe majoritatea jurnaliștilor îi surprinde prezența lămpilor cu petrol, devenite caduce, în condițiile în care există electricitate, rezultat a 2 panouri și a 2 baterii instalate recent, pe mine unul mă șochează prezență unui aparat de radio pe baterii. Acesta, invertorul și becurile apărute odată cu panourile, nu par la ele acasă.
România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu-și pot permite o conexiune la internet, arată datele Eurostat. Atfel, un sfert dintre românii care se confruntă cu acest risc nu au banii necesari pentru un abonament la internet.
O populație îmbătrânită care își prețuiește timpul liber a pregătit terenul pentru stagnarea economică. Apoi a venit Covid-19 și războiul Rusiei din Ucraina, arată o analiză The Wall Street Journal despre declinul economic al UE. Europenii se confruntă cu o nouă realitate economică, una pe care nu au mai experimentat-o de zeci de ani. Sunt din ce în ce mai săraci.
Datele publicate miercuri de către Eurostat arată că peste 34% dintre români erau expuși, în anul 2022, riscului de sărăcie și excluziune socială, aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată în rândul țărilor membre ale UE anul precedent. România este urmată de către Bulgaria, cu 32%.
Unul din patru copii din statele Uniunii Europene se confruntă cu riscul sărăciei, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre cele 27 de țări membre, potrivit unui raport al organizației Salvați Copiii, informează DPA.
Pandemia economică și socială nu a luat sfârșit. Redresarea Italiei post-Covid a lăsat într-o situație mai proastă unul din zece italieni, în special în sudul țării. Iar îngrijorarea cauzată de sărăcia din rândul copiilor este însoțită de preocuparea față de cei care au familii numeroase și care nu știu cum să ajungă la sfârșitul lunii, scrie Avvenire, potrivit Rador.
Aproape un sfert din toți cei care desfășoară activități independente din UE cu vârsta de peste 18 ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, iar cea mai gravă situație se înregistrează în cazul persoanelor fizice autorizate din România, Portugalia și Estonia, potrivit datelor Eurostat pentru 2021, transmite publicația croată JUTARNJI LIST, citată de Rador.
Publicația germană Handelsblatt a realizat topul celor mai sărace țări ale Uniunii Europene, iar România se află pe locul 6, conform Rador.
Numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie a crescut pentru prima oară în două decenii, din cauza pandemiei. O analiză a Băncii Mondiale a arătat că 732 de milioane de persoane își duc traiul cu mai puțin de doi dolari pe zi, cu aproape 100 de milioane mai mulți decât ar fi fost dacă nu exista pandemia de COVID-19. Este o creștere fără precent, iar criza economică provocată de criza sanitară a dat înapoi cinci ani de progrese în reducerea sărăciei, arată raportul oficialilor Băncii Mondiale.
Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%, în valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate fiind de 4,524 milioane persoane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.
Aproape un sfert (24,2%) dintre copiii (sub 18 ani) din UE erau supuși anul trecut riscului de sărăcie și excluziune socială, comparativ cu 21,7% dintre adulți (18-64 de ani ) și 20,4% în rândul vârstnicilor (65 de ani și mai mult), cea mai ridicată pondere a copiilor aflați în această situație fiind în România (41,5%), Bulgaria (36,2%), Spania (31,8%) și Grecia (31,5%), arată datele prezentate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a avertizat cu privire la creșterea sărăciei în Europa din cauza prețurilor tot mai mari la energie electrică, transmite duminică dpa.
România are cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, depășind Bulgaria, relevă datele Eurostat aferente anului 2020.
Pandemia covid-19 a aruncat, în cele 17 luni de când face ravagii, peste 100 de milioane de muncitori în sărăcie, relevă miercuri, în raportul său anual, Organizația Internațională a Muncii (OIM), din cauza reducerii orelor de muncă și desființării unor locuri de muncă, criza este departe de a se fi terminat, iar ocuparea forței de muncă urmează să atingă nivelul dinaintea pandemiei abia în 2023, relatează AFP.
Criza sărăciei de Paște din acest an înregistrată în Italia va fi cea mai gravă de la începutul secolului, pandemia de COVID-19 împingând 5,6 milioane de italieni în sărăcie absolută, a declarat luni asociația de fermieri Coldiretti, care i-a prezentat luni, la Roma, premierului Mario Draghi programe de solidaritate în domeniul alimentar, informează ANSA.
Circa 22 de milioane de oameni au sărăcit în America Latină și Caraibe anul trecut, ca urmare a pandemiei de coronavirus, potrivit datelor Națiunilor Unite.
Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o propunere de directivă privind stabilirea unor salarii minime adecvate pe întreg teritoriul UE, măsură menită să protejeze angajații de sărăcie și să reducă diferențele salariale, inclusiv de gen.