Incertitudinile legate de Brexit creează dificultăți fermierilor britanici, obișnuiți să se bazeze pe forța de muncă din Europa de Est, inclusiv pe români, relatează Bloomberg.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Aproape jumătate dintre fermierii britanici au fost nevoiți, anul trecut, să lase o parte din recolte să putrezească pe teren, pe fondul lipsei de culegători, ceea ce a dus la pierderi medii de 130.000 de lire/afacere. Mulți lucrători europeni se tem că nu vor mai fi la fel de bine primiți după Brexit sau că deprecierea lirei le va eroda câștigurile.
Tim Stockwell, un fermier scoțian, povestește pentru Bloomberg că obișnuia să se bazeze pe lucrători din Uniunea Europeană, care pot "călători să recolteze căpșunile și broccoli fără corvoada vizelor sau permiselor de muncă". Incertitudinile legate de Brexit au contribuit însă la adâncirea crizei de forță de muncă, astfel că fermierul s-a văzut nevoit să contracteze culegători din țări din afara UE, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. Pentru a atrage în continuare europeni, în special români și bulgari, fermierul încearcă să îmbunătățească condițiile oferite acestora, să le asigure mâncare tradițională sau chiar mici distracții.
"E vorba de orice lucru mărunt pe care putem să-l facem, ceva care ar putea să-i facă să se simtă mai mult ca acasă", spune fermierul, ai cărui angajați sezonieri sunt, în procent de 90%, români și bulgari.
Migranții ocupă multe poziții pe care britanicii nu le doresc. Cultivatorii de fructe de tip bacă (căpșune, afine, coacăze etc) angajează circa 30.000 de lucrători sezonieri, în perioada aprilie-noiembrie, și plătesc circa 320 de lire pe săptămână. În contextul temerilor legate de Brexit, anul trecut, fermierii au avut cu circa 9.000 de culegători mai puțin decât ar fi avut nevoie, iar deficitul este așteptat să crească anul acesta.
În aceste condiții, Marea Briranie a demarat un program pilot prin care să aducă 2.500 de lucrători din afara UE, cu vize pe 6 luni. Procesul este însă lung și dificil comparativ cu recrutarea europenilor.
Spre exemplu, Stockwell povestește că 15 ucrainieni și moldoveni pe care i-a angajat au ajuns cu o întârziere de 2 săptămâni din cauza birocrației.
"O lună de întârzieri poate face diferența dintre a culege sau a nu culege la timp o recoltă", explică fermierul.
Amânarea termenului pentru Brexit și incertitudinile legate de condițiile "divorțului" de blocul comunitar sunt o piedică pentru forța de muncă din Europa de Est care ar fi venit altfel în Marea Britanie.
"Evenimentele de recrutare atrag mai puține persoane. Sunt îngrijorați de atmosferă, se înteabă dacă se vor simți bine primiți", spune Lee Abbey consilier la Uniunea Nașională a Fermierilor din Marea Britanie.
Îmbunătățirile din educație și de pe piața muncii din Europa de Est ar putea, de asemenea, reduce dorința de a pleca în afara granițelor.
"În România, oportunitățile pentru studenți și tineri au devenit mai numeroase. Au de ales între 5-6 luni de muncă grea în Marea Britanie sau Erasmus în Italia", spune Stephanie Maurel, director Concordia UK, care recrutează lucrători agricoli din Europa de Est.
Mulți străini sunt însă dornici să lucreze în Marea Britanie, cum este și cazul Yelyzavetei Miadzelets, o studentă de 21 de ani din Ucraina, care culege broccoli și cartofi la o fermă din Scoția. Studenta, adusă prin program pilot de atragere a forței de muncă din afara UE, spune că în Marea Britanie are șansa de a câștiga mai mulți bani decât în Ucraina, însă principalele motive pentru care a decis să vină aici sunt "experiența și schimbul cultural".
