China are la dispoziție un întreg arsenal financiar pentru a riposta față de cea mai recentă decizie a SUA în războiul tarifar dintre cele două economii, inclusiv un morman de titluri de stat americane și opțiunea de a-și devaloriza moneda națională. Însă folosirea acestor arme este cu două tăișuri, notează Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Importuri chinezești în valoare de 325 miliarde de dolari pe an sunt în prezent neafectate de majorările tarifare, însă Trump a avertizat că și acestea vor fi supuse în curând unor taxe crescute la 25%.
În condițiile în care valoarea importurilor de bunuri americane în China este mai mică cu câteva sute de miliarde de dolari decât valoarea exporturilor din statul asiatic către SUA, Beijingul nu mai are spațiu suficient de manevră pentru a riposta doar cu noi creșteri tarifare, spune economistul Brad Setser, fost oficial al Trezoreriei SUA, în prezent membru al Consiliului pentru Afaceri Externe (CFR).
O ripostă egală, dolar pe dolar, ar presupune creșterea tarifelor la 25% pentru toate importurile de bunuri americane, inclusiv a bunurilor produse în China de companiile americane, care merg la exporturi.
“Cu siguranță, China poate face acest lucru, dar în multe cazuri ar dăuna direct economiei locale”, consideră Setser.
Însă China poate recurge la alte măsuri pentru a contrabalansa acțiunile Washingtonului.
Devalorizarea yuanului
Banca centrală chineză poate devaloriza yuanul pentru a atenua impactul creșterilor tarifelor la exporturi. Yuanul offshore (CNH) s-a depreciat cu 5,5% în raport cu dolarul american anul trecut, evoluție care a stârnit comentarii mânioase din partea lui Trump și a alimentat speculațiile privind o slăbire deliberată a monedei de către China. Yuanul a scăzut cu 1,3% în această săptămână, însă și-a revenit ușor vineri, după ce banca centrală a stabilit un curs de schimb peste nivelul estimat în piețe.
Experiența dureroasă a Chinei cu devalorizarea yuanului în 2015, măsură care a precipitat ieșiri puternice de capital din piața asiatică, este de natură să descurajeze o acțiune similară în prezent, potrivit lui Tao Wang, economist-șef pentru China la UBS Group.
“Chinei nu-i surâd ieșirile de capital care au loc automat în cazul unei devalorizări și care tind să afecteze încrederea consumatorilor. În plus, deprecierea yuanului de anul trecut a infuriat administrația Trump și a dus la majorarea tarifelor de către SUA”, a precizat Wang.
Moneda chineză a fost unul dintre elementele-cheie în timpul negocierilor dintre SUA și China, americanii solicitând semnarea unui pact de stabilitate pentru yuan în cadrul unui eventual acord, potrivit unor surse la curent cu situația.
Reducerea expunerii pe datoria SUA
China deține titluri de stat americane în valoare de 1.100 miliarde de dolari, mai mult decât oricare altă țară străină. Renunțarea la o parte din aceste dețineri ar putea fi o armă redutabilă în disputa dintre cele două națiuni.
Cu toate acestea, China nu are multe alternative pentru a-și păstra în siguranță uriașele rezerve valutare, în valoare de 3.100 miliarde de dolari, astfel că vânzarea de titluri de stat americane sau încetinirea ritmului achizițiilor nu par opțiuni viabile.
În plus, în cazul în care China ar decide să își reducă expunerea pe datoria guvernamentală a SUA, acest lucru ar putea duce la scăderea prețurilor și la creșterea randamentelor, ceea ce s-ar traduce în devalorizarea deținerilor rămase în portofoliul propriu.
"Orice mișcare accentuată a randamentelor în Statele Unite influențează în mod negativ evaluarea stocului de titluri existent și ar putea declanșa un raliu pe dolar. Riscurile privind stabilitatea financiară și valutară ar putea depăși beneficiile", notează Ed Al-Hussainy, analist la fondul de administrare a activelor Columbia Threadneedle Investments.
Sistarea importurilor de soia
China, principalul cumpărător de boabe de soia din SUA, a impus deja o taxă de 25% pe importurile de soia. Soia este cultivată în principal în statele vest-americane, unde este concentrată și cea mai mare parte a susținătorilor lui Trump, astfel că soarta exporturilor prezintă o importanță deosebită pentru președintele american.
Înainte ca negocierile bilaterale să ia o turnură negativă, China a agreat să facă mai multe achiziții de soia din SUA, pe care Secretarul american al Agriculturii le-a numit “achiziții de bună credință”. Cumpărările viitoare sunt acum incerte.
În comparație cu o eventuală reducere a portofoliului de titluri de stat americane, sistarea importurilor ar fi o mutare relativ nedureroasă pentru China, consideră Setser.
"Sunt câteva lucruri pe care China le poate face cu ușurință", inclusiv renunțarea la soia, a spus acesta.
Deocamdată, în această seară a fost transmis, fără multe detalii, că negocierile comerciale între Statele Unite și China au fost reluate la Washington, conform AFP, preluată de Agerpres.
Reprezentantul american pentru comerț, Robert Lighthizer, și secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, au primit o delegație chineză din care face parte și vicepremierul Liu He.
Negocierile, prezentate inițial ca ultimele înaintea întâlnirii la vârf a președinților american și chinez, Donald Trump și Xi Jinping, au însă puține șanse să dea rezultate săptămâna aceasta. "Nu e absolut deloc nevoie să ne grăbim", a susținut Trump într-unul din mesajele din seria consacrată pe Twitter tratativelor cu China.
