Prietenia constantă dintre Ungaria și Polonia, care ani de zile s-au acoperit reciproc în timp ce au sfidat Uniunea Europeană în ceea ce privește statul de drept, a înghețat de la invazia Rusiei în Ucraina, relatează Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ruptura riscă să îl slăbească pe premierul ungar Viktor Orban, campionul „democrației iliberale” care a dus o luptă acerbă cu liderii UE în legătură cu embargoul asupra petrolului rusesc la nivelul blocului, cu erodarea justiției independente și cu libertatea presei. Fără legătura lui cu Varșovia, efortul lui Orban de a crea o alianță împotriva Bruxelles-ului se estompează, arată G4media.ro.
Sursa tensiunii este refuzul lui Orban de a face o ruptură clară cu rusul Vladimir Putin, potrivit unor oficiali familiarizați cu gândirea guvernului polonez. Guvernul de la Varșovia a pus recent capăt relațiilor politice cu Budapesta, au declarat aceștia, sub rezerva anonimatului.
Rezultatele sunt palpabile. Când Orban a obținut o victorie zdrobitoare pentru un al cincilea mandat în aprilie, premierul nu a primit niciun cuvânt de felicitare din partea Poloniei. Săptămâna trecută, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a călătorit la Varșovia pentru o conferință a donatorilor, doar pentru a fi evitat de oficialii guvernamentali.
„Prietenia ungaro-poloneză se destramă”, a declarat Edit Zgut, un analist politic maghiar din Varșovia, care este cercetător doctoral la Academia Poloneză de Științe.
Înghețul ar putea declanșa un efect de propagare dacă Orban continuă să rețină eforturile blocului de a aprofunda sancțiunile împotriva Rusiei. Liderii UE au adoptat deja o viziune tot mai sumbră asupra poziției premierului ungar – iar unii diplomați spun că o potențială escaladare ar putea declanșa întrebări cu privire la viitorul Ungariei în UE.
În ciuda faptului că a fost curtat luni de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a zburat la Budapesta pentru a încerca să iasă din impas, guvernul nu a făcut decât să își înăsprească poziția, spunând că un pachet de măsuri al UE ar avea loc doar dacă importurile sale de conducte sunt excluse.
Pozițiile lui Orban, inclusiv în ceea ce privește Rusia, i-au făcut pe ceilalți lideri să ezite să împărtășească anumite informații cu Ungaria la reuniunile Consiliului European din cauza legăturilor premierului cu Moscova, potrivit unor oficiali de rang înalt care au refuzat să fie identificați.
Ruptura cu Polonia ar putea schimba dinamica pentru o UE care s-a străduit să mențină statele membre în conformitate cu valorile fundamentale, într-un moment în care invazia Rusiei în Ucraina aruncă ordinea geopolitică în derută. Atât Polonia, cât și Ungaria sunt amenințate cu tăierea fondurilor dacă nu aderă la standardele europene.
Cele două state membre s-au bazat una pe cealaltă pentru a se proteja împotriva pedepselor, inclusiv prin așa-numita procedură a articolului 7, care necesită unanimitate pentru a suspenda drepturile de vot ale statelor membre.
Până în prezent, nu există niciun semn că Polonia și-ar revoca sprijinul pentru acest articol, potrivit oficialilor. Dar ruptura ridică miza pentru Budapesta, care a văzut deja cum s-au evaporat potențiale alianțe în ultima lună.
Prim-ministrul naționalist al Sloveniei, Janez Jansa, un aliat al lui Orban, a fost învins de un nou partid de opoziție la 24 aprilie, în aceeași zi în care președintele francez Emmanuel Macron a învins-o fără probleme pe contracandidata de dreapta Marine Le Pen. Aceste confruntări au fost un semnal de alarmă pentru Orban, cel mai longeviv lider al UE, care a fost împuternicit de o victorie electorală decisivă la 3 aprilie, care i-a oferit un al patrulea mandat consecutiv.
Cu toate acestea, liderul maghiar a semnalat că are nevoie de prieteni. La trei zile după victoria sa în alegeri, Orban, care s-a referit la „alianța de apărare” dintre Polonia și Ungaria, a declarat că restabilirea unor legături strânse cu Varșovia este o prioritate.
„Cel mai important lucru este să ne consolidăm alianța cu Polonia”, a declarat Orban reporterilor pe 6 aprilie, la trei zile după victoria sa electorală. „Nu poți să te ții singur cu picioarele pe pământ în acest tip de furtună, sau cine știe, dar mai bine să nu încerci.”
Dar căile divergente ale națiunilor în ceea ce privește atacul Rusiei au pus capăt prieteniei, în timp ce iritarea lui Orban în cercurile guvernamentale de la Varșovia s-a transformat într-un sentiment de trădare.
În timp ce Polonia s-a numărat printre cele mai deschise state membre ale UE față de Rusia, Ungaria a refuzat să permită transportul de arme către Kiev pe teritoriul său. Varșovia nu intenționează să participe la reuniunile așa-numitului grup de la Vișegrad, format din patru membri estici ai UE, unde Ungaria deține în prezent președinția rotativă.
Jaroslaw Kaczynski, liderul defacto al Poloniei în calitate de șef al partidului de guvernământ, a precizat luna trecută că totul s-a schimbat. Kaczynski păstrase anterior tăcerea în legătură cu apropierea lui Orban de Putin, considerând că alianța cu Budapesta era prea importantă pentru a o risca.
Dar refuzul lui Orban de a condamna Rusia pentru presupusele atrocități comise de forțele rusești în afara Kievului au fost prea mult pentru un lider care a sugerat în mod repetat, împotriva dovezilor disponibile, că Putin este responsabil pentru un dezastru aerian din 2010 care l-a ucis pe fratele său Lech, pe atunci președinte al Poloniei, și o parte din elita țării.
„Dacă premierul Orban spune că nu poate să vadă exact ce s-a întâmplat la Bucha, trebuie sfătuit să meargă să-și verifice ochii”, a declarat Kaczynski într-un interviu pentru Radio Plus. Răspunsul moale al lui Orban la invazia Rusiei este o „fundătură completă”, a spus el.
