Rezultatele 101 - 125 din 315 pentru "PROGRAM DE GUVERNARE"

Guvernul de coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR condus de premierul desemnat Florin Cîțu promite deblocarea investițiilor în dezvoltarea resurselor de gaze naturale offshore din sectorul românesc al Mării Negre, angajament mai vechi al PNL, programul de guvernare al Cabinetului incluzând și o propunere venită din partea USR, privind utilizarea unei părți din banii încasați de stat din extracția gazelor offshore pentru consolidarea sistemului de pensii.

Viitorul guvern se angajează să nu majoreze taxele și impozitele și să nu introducă unele noi, prevede programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Florin Cîțu. Documentul menționează, însă, "eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale", ceea ce ar presupune o creștere a poverii fiscale în anumite zone, dar fără să furnizeze detalii despre categoriile de venituri vizate. De asemenea, programul de guvernare include și angajamentele obișnuite privind debirocratizarea, susținerea Bursei de Valori București, inclusiv prin listări noi de companii de stat, precum și sprijinirea mediului de afaceri în general.

Mediul de afaceri nu va avea de a face cu noi impozite, taxe sau contribuții obligatorii, acestea nu vor fi majorate și nu vor fi eliminate sau reduse facilități existente, promite coaliția de guvernământ în programul de guvernare. În plus, mediul de afaceri va beneficia de adresă electronică a firmei, depunerea tuturor declarațiilor fiscale online, înființare de firme integral online, fără cozi la ghișee, iar neclaritățile fiscale vor fi intrepretate în favoarea contribuabilului. Noii guvernanți promit și legea holdingurilor.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat premierul desemnat.

Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.

Delegațiile PNL, USR PLUS și UDMR se întâlnesc oficial sâmbătă, pentru a negocia în vederea formării unei majorități parlamentare care să dea votul de învestitură asupra unui Guvern a cărui structură și componență se vor afla pe agenda discuțiilor, alături de împărțirea șefiei Camerei Deputaților și Senatului.

Votul pentru alegerile parlamentare din acest an a trecut, iar partidele aflate pe primele poziții își caută acum parteneri cu care să preia guvernarea. În acest timp, mediul de afaceri așteaptă ca măcar jumătate din promisiunile lansate în campania electorală să fie și onorate de către viitorii guvernanți. Așteptările și solicitările antreprenorilor, într-o perioadă marcată și de o criză puternică generată de coronavirus, sunt transmise acum viitorului Guvern, prin intermediul Profit.ro.

Majorarea veniturilor din salarii și pensii, dar și a alocațiilor și indemnizațiilor de creștere a copiilor, reduceri de impozit pentru veniturile mici și o creștere economică puternică pentru a susține astfel de măsuri se regăsesc în programele de guvernare ale partidelor care s-au clasat pe primele trei locuri la alegerile parlamentare de duminică. Printre măsurile propuse de aceste partide mai sunt investiții în infrastructura de transport, de sănătate și educație, sprijinirea mediului de afaceri prin finanțări garantate de stat și debirocratizare, dar și reforme politice.

Dobânda datorată de debitori precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată, ca urmare a situației economice provocate de pandemia de coronavirus, nu se vor capitaliza la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.

Liberalii promit, într-un program de guvernare 2021-2024 redactat pentru campania electorală parlamentară, să prelungescă amânarea ratelor bancare până la 1 iulie 2021. Totodată, va continua eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale, promite PNL.

Începând cu anul școlar 2020-2021 statul urma să finanțeze de la buget programul "Școala după școală" pentru preșcolarii și elevii de până în clasa a IV-a, inclusiv, prin acordarea de tichete educaționale în valoare de 400 lei lunar/copil. Măsura a fost propusă ca proiect de lege de vicepremierul Raluca Turcan, înainte ca PNL să ajungă la guvernare, a fost adoptată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis. Acum, însă, după cum a avertizat Profit.ro, Guvernul Orban a adoptat o ordonanță de urgență care taie la jumătate valoarea tichetelor pentru următorii doi ani școlari și restrânge categoria copiilor care le primesc, respectiv a școlilor participante.

Începând cu anul școlar 2020-2021 statul urma să finanțeze de la buget programul "Școala după școală" pentru preșcolarii și elevii de până în clasa a IV-a, inclusiv, prin acordarea de tichete educaționale în valoare de 400 lei lunar/copil. Măsura a fost propusă ca proiect de lege de vicepremierul Raluca Turcan, înainte ca PNL să ajungă la guvernare, a fost adoptată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis, dar acum Guvernul Orban vrea să taie la jumătate valoarea tichetelor pentru următorii doi ani școlari și să restrângă categoria copiilor care le primesc, respectiv a școlilor participante.

PSD face publice principalele propuneri din programul de guvernare pe care partidul l-a pregătit pentru perioada de după moțiunea de cenzură, dar și pe termen lung. Printre altele, social-democrații promit că „se țin de ce spune legea” în privința majorării pensiilor și alocațiilor pentru copii, dar promit și testare în masă pentru COVID-19, măști de protecție, tablete și laptopuri cu abonament la internet, dublarea fondurilor pentru programele Rabla Clasic sau Rabla pentru electrocasnice. Sursele de finanțare ar urma să provină din fondurile pentru investiții, fonduri europene, o mai bună colectare a taxelor și parteneriate public-private.

Guvernul PNL discută o ordonanță de urgență care să modifice programul Prima Casă. Crește garanția statului, crește creditul maxim cu 20-40% și, în premieră, vor beneficia de garanții chiar dezvoltatorii imobiliari, care la precedenta criză s-au dovedit cea mai riscantă categorie de debitori.

Germania a decis să acorde mai mulți bani decât orice alt stat pentru subvenționarea și stimularea vânzărilor de automobile, după criza indusă de pandemia de coronavirus, însă disputele coaliției de guvernare au creat probleme pentru unele mărci. Germania nu va susține decât mașinile electrice și electrificate, astfel că Dacia va fi afectată din plin, fiind printre puținele mărci care nu au nici măcar o mașină hibrid în ofertă.

Derularea programului Timișoara - Capitală Europeană a Culturii 2021 ar putea fi amânată din cauza pandemiei de Covid-19. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să aibă în vedere consecințele pandemiei asupra procesului de organizare a evenimentelor sub egida CEaC stabilite pentru anii următori, a spus secretarul de stat Mihai Firică.

Trăim cu adevărat vremuri unice. Deși au mai avut loc crize economice cu serioase implicații la nivel global și care au afectat și mediul de afaceri din România, nu cred că cineva putea cu adevărat să fie pregătit pentru criza actuală. Nu-mi aduc aminte de o criză recentă care să aibă ca element central – impactul asupra sănătății populației globului. Cel mai des invocată criză medicală similară a fost cea cu gripă spaniolă din 1918, dar este absolut evident că trăim într-o altă lume acum, la peste 100 de ani mai târziu.

Partidul care constituie principala forță de opoziție la actuala guvernare, PSD, a pregătit un program cu 28 de măsur economice care includ bani pentru angajatorii care păstrează locurile de muncă, scutiri de taxe pentru sectoare lovite de închiderea economiei, scheme de ajutor pentru consumul de energie în regim casnic, dobânzi sub piață pentru IMM-uri. După prezentarea a doar o treime din punctele propuse, președintelui interimar al social-democraților, Marcel Ciolacu, i s-a făcut rău și a părăsit conferința de presă pentru a se duce la un spital.

Fostul președinte Traian Băsescu crede că guvernul Orban ar trebui să profite de suspendarea pentru câteva luni a restricțiilor bugetare impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere și să împrumute 25 de miliarde de euro pentru a relansa economia prin finanțarea unor proiecte de dezvoltare.

Florin Cîțu, astăzi ministru al Finanțelor, este propus pentru postul de prim-ministru, a anunțat președintele Klaus Iohannis.

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat la finalul lunii octombrie a anului trecut proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 60/2019 prin care Guvernul a creat posibilitatea legală de a se șterge datoriile bugetare ale producătorilor de energie electrică vitali pentru siguranța sistemului energetic național și care se confruntă cu probleme financiare, precum Complexul Energetic Hunedoara, prin darea în plată a activelor acestora

PNL propune printre obiectivele în materie de finanțe publice ale noului său guvern, pe care a anunțat însă că nu îl susține, măsuri precum reorganizarea Ministerului Finanțelor în prima jumătate a anului 2020, definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020, conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF în prima jumătate din 2020, finalizarea până la sfârșitul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF – SAF-T, precum și modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.