Compania Clujana, care operează cea mai mare fabrică de pielărie și încălțăminte din regiune în anii '80, intrată în insolvență la începutul anului 2018, a ieșit acum din această procedură.
Profit.ro a anunțat în 2018 că planul companiei de a reveni pe piață prevede redimensionarea schemei de personal, dar și deschiderea unor noi magazine, vânzarea online și găsirea unui investitor, mizând pe brandul companiei. Compania a deschis, astfel, 4 noi showroom-uri (Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Bistrița) și un magazin online. Totodată, compania a redus ponderea serviciilor de tip lohn în cifra de afaceri, cooptând, în schimb, un designer pentru realizarea produselor sub brand propriu. În noiembrie 2019, veniturile provenite din vânzarea produselor Clujana a crescut cu 136% față de anul precedent.
Compania avea de achitat peste 16 milioane lei pentru a reveni "curată" în circuitul economic, aproape integral către sucursala din Cluj a Fiscului. Compania și-a stabilit deja planul de revenire pe piață, într-un context însă în care, așa cum a anunțat Profit.ro, fabrica a fost scoasă la vânzare de Fisc ca metodă de a recupera din datoriile bugetare.
Din suma totală a datoriilor, 14,7 milioane lei trebuia achitată către Direcția Finanțelor Publice Cluj-Napoca, iar restul trebuie plătit către Banca Transilvania, Bursa de Valori București, E.ON Energie și alți creditori.
În 2018, ultimul an raportat, compania a avut afaceri de 6,4 milioane lei și o pierdere de 5,3 milioane lei, cu 237 angajați.
"Nu în ultimul rând, activitatea de peste un secol a fabricii Clujana, unul din cele mai cunoscute brand-uri românești, ar trebui să beneficieze de șansa unui nou început. Acest aspect specific companiei reprezintă atât un argument în favoarea depunerii tuturor eforturilor posibile în vederea păstrării continuității și salvării acesteia, cât și un bun argument pentru perspectivele de viitor pe care Clujana le deține. Atât piața internațională, cât și cea autohtonă au consacrat în ultimele două decenii atenția deosebită a consumatorului pentru tradiția unui produs, a unei mărci sau a unui concept. Branduri precum Borsec, Napolact, Gerovital sau Arctic s-au reinventat în secolul XXI, folosind ca un principal argument pentru calitatea produselor tradiția acestora în domeniu, toate cele 4 companii menționate cu titlu de exemplu se află în primele 10 branduri românești actuale, depășind companii precum Emag sau Dedeman. Acest avantaj, alături de specificul produselor și a manufacturii, aflat în contrast cu producția de masă tot mai puțin apreciată de piețele de desfacere occidentale, reprezintă o fundație solidă pentru viitorul acestei companii", scrie într-un document al companiei.
Insolvența companiei a fost explicată prin marja comercială insuficientă pentru acoperirea costurilor fixe, cresterea salariului minim în mai 2016 și februarie 2017, care a generat cheltuieli suplimentare pentru societate de circa 150.000 lei/lună, dependența față de contractele de lohn, dificultăți în recuperarea creanțelor.
Conform termene.ro, compania este controlată de Consiliul Județean Cluj (93,4%), în acționariat fiind și SIF Oltenia.
Întreaga proprietate, care însumează peste 9.540 de metri pătrați, a fost ofertată la 27,8 milioane lei (exclusiv TVA). La aceasta se adaugă un spațiu comercial de 118 metri pătrați, cu 676.245 lei (exclusiv TVA).
Fabrica de încălțăminte a fost înființată în 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După primul război mondial, ca societate pe acțiuni, a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din România sub un nou nume, "Dermata".
În 1948, fabrica a fost trecută în proprietatea statului de către regimul comunist și redenumită "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA". În anii '80, fabrica a ajuns cea mai mare de acest gen din estul Europei, cu 8.000 de angajați și secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc.
Potrivit Adevărul, decăderea Clujana a început după Revoluție, iar în 1999 a fost decisă închiderea operațională a fabricii, pe fondul situației financiare dezastruoase a întreprinderii. După închiderea fabricii au fost proteste de stradă ale muncitorilor, deoarece disponbilizații nu și-au primit la timp plățile compensatorii. După ce a trecut în administrarea mai multor firme private, în 2003, fabrica a devenit din nou „de stat”. Administrarea fabricii a fost preluată în 2003 de Consiliul Județean Cluj, care este și acționar majoritar.
După preluare, Consiliul Județean a repornit producția, inițial în sistem lohn, apoi și cu producție proprie.
