Poșta Română a redactat o plângere penală către Parchet împotriva unor membri din fosta conducere a companiei, printre care Alexandru Petrescu, recent instalat ministru al Comunicațiilor, apreciind că poate fi vorba de abuz de încredere, deturnare de fonduri, delapidare, gestiune frauduloasă și abuz în serviciu și reclamând un prejudiciu de 1,8 milioane lei, conform datelor obținute de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Plângerea penală are ca nume semnatar, în calitate de reprezentant și director general al Poștei, pe Elena Petrașcu, cea care a condus compania din octombrie 2017 până în februarie 2018, și a fost redactată împotriva lui Alexandru Petrescu, fost director general al Poștei Române, Andrei Stănescu, care a obținut în această lună reangajarea pe post, Benoit Pleska (cetățean belgian), Dante Stein (cetățean israelian), Bogdan Matei, Radu Cătălin, Bogdan Patriniche, Adrian Cighi (membri ai Consiliului de Administrație în 2015) și Viorel Motoroiu (administrator executiv Poșta Română Broker de Asigurare-PRBA), cu argumentul că, în 2015, sumele destinate majorării capitalului social al companiei de brokeraj, PRBA, ar fi fost folosite, prin dispoziția administratorilor, pentru achitarea cheltuielilor curente înainte de obținerea aprobării din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În plângerea penală, redactată către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, este precizat că se bazează pe constatări ale Corpului de Control din cadrul Poștei Române, incluse într-o notă întocmită în octombrie anul trecut.
Compania de brokeraj, lansată în 2014, este controlată integral de Poșta Română, unde statul deține peste 90% din acțiuni, diferența revenind Fondului Proprietatea.
Conform datelor, în 2015, pentru majorarea capitalului social al companiei Poșta Română Broker de Asigurare - PRBA, Poșta a efectuat viramente în sumă de 1,8 milioane lei în două tranșe, respectiv în luna martie (900.000 lei) și în perioada septembrie-decembrie (eșalonat încă 900.000 lei). Majorarea de capital a fost cerută în ideea că planul de dezvoltare pe acel an nu poate fi susținut decât prin participarea cu capital a Poștei, ca asociat unic, veniturile estimate pentru primii 2 ani de activitate nefiind suficiente pentru susținerea serviciilor de asigurări. Era argumentat că obiectivul principal pentru realizarea planului de dezvoltare și a veniturilor pe anul 2015 este recrutarea/înregistrarea în vederea acreditării ca intermediari în asigurări a personalului din oficiile poștale urbane, fiind selecționați aproximativ 800 de salariați. Costurile cu pregătirea și acreditarea acestora au fost estimate la 500.000 lei.
Poșta a efectuat primul virament pe 20 martie, Adunarea Poștei a aprobat majorarea capitalului la 21 aprilie, iar pe 1 iulie PRBA a cerut ASF aprobarea operațiunii. ASF a solicitat completarea documentației inclusiv cu extrasul de cont emis de bancă, din care să rezulte existența aportului la data solicitării aprobării majorării, dar PRBA nu ar fi dat curs solicitării, iar ASF a clasat cererea. Neobținerea aprobării a avut drept consecință neînregistrarea de către PRBA a modificărilor statutului societății privind majorarea capitalului social la Registrul Comerțului, se arată în documentul oficial, concluzia fiind că nu ar fi fost respectată obligația legală privind notificarea ASF în termen de 30 de zile lucrătoare de la data hotărârii majorării capitalului social.
O altă concluzie a anchetatorilor este că PRBA nu ar fi fost în măsură să pună la dispoziția ASF un extras de cont care să ateste existența aportului în numerar la 1 iulie deoarece, în intervalul de aproximativ 4 luni de la data viramentului și cea a solicitării aprobării, ar fi utilizat în alte scopuri suma de 900.000 lei, respectiv pentru achitarea obligațiilor curente, cheltuieli cu salarii, impozite și taxe, alte costuri de funcționare, înainte de îndeplinirea formalităților procedurale de aprobare de către ASF și înregistrării majorării la ONRC.
Ulterior, la 14 august 2015, Poșta a aprobat majorarea capitalului PRBA cu încă 900.000 lei, iar suma a fost virată eșalonat, la 1 septembrie, 30 septembrie, 20 octombrie, 23 noiembrie și 18 decembrie, PRBA folosind imediat, în aceeași zi, banii pentru cheltuieli curente.
La 22 decembrie, PRBA a solicitat aprobarea ASF, dar povestea s-a repetat, în sensul că ASF a cerut completarea documentației inclusiv cu acel extras de cont, care să ateste existența aportului la data solicitării, PRBA nu ar fi fost în măsură să prezinte documentele, iar ASF a comunicat că solicitarea a fost clasată.
Pe baza acestor constatări a fost redactată o plângere penală către Parchet în care se susține că pot fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz de încredere, deturnare de fonduri, delapidare, gestiune frauduloasă și abuz în serviciu. Pentru astfel de infracțiuni, pedeapsa este de închisoare, care în cazul gestiunii frauduloase poate ajunge până la 7 ani.
Este argumentat faptul că Poșta ar fi suferit un prejudiciu de 1,8 milioane lei, în documentul citat fiind arătat că societatea înțelege să se constituie parte civilă și cere obligarea în solidar a persoanelor indicate la acoperirea prejudiciului plus dobânda legală calculată până la momentul plății efective.
UPDATE ora 13.35 Poșta Română confirmă informațiile, transmițând următorul comunicat de presă:
"Conducerea Companiei Naționale Poșta Română, din anul 2017, a procedat la sesizarea organelor în drept cu privire la o serie de posibile nereguli privind modul în care, în cursul anului 2015, a fost administrată compania de către Consiliul de Administrație și membri ai conducerii executive.
Până în prezent, Poșta Română nu a primit, din partea organelor sesizate, niciun fel de solicitări de informații sau documente referitoare la această cauză. Până la o rezoluție a organelor de cercetare, cu privire la aspectele semnalate, Poșta Română nu deține informații suplimentare"
