OTP Bank România și-a retras miercuri, 18 aprilie, contestația depusă la finele lunii martie împotriva deciziei prin care Banca Națională a României (BNR) îi respinsese tranzacția de preluare a 99,28% din acțiunile Băncii Românești.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară
Ca urmare, înțelegerea de preluare încheiată în vara anului trecut cu National Bank of Greece (NBG), a fost anulată definitiv.
Contestația împotriva deciziei de respinngere a tranzacției era un demers necesar pentru a nu plăti penalități către National Bank of Greece, potrivit surselor Profit.ro, existând posibilitatea ca contestația să fie retrasă, după împlinirea unui anumit termen, lucru care s-a întâmplat ieri.
Consiliul de Administrație al BNR nu va mai trebui, astfel, să se pronunțe asupra contestației, în termenul de 30 de zile pe care îl avea la dispoziție.
Autorizarea tranzacției de fpreluare a Băncii Românești de către OTP Bank România a fost respinsă de Comitetul de supraveghere din BNR. Decizia, anunțată în exclusivitate de Profit.ro, reprezintă o premieră în procesul de consolidare a sistemului bancar din România, în condițiile în care banca centrală n-a mai refuzat o fuziune până acum, respingând doar înființarea unor bănci noi, cum ar fi, spre exemplu, cazul lui George Becali.
Național Bank of Greece și OTP Bank au semnat, în 27 iunie 2017, acordul definitiv pentru vânzarea pachetului integral de acțiuni deținut de greci la Banca Românească la un preț convenit de 72 de milioane de euro, potrivit raportului aferent trimestrului trei publicat de NBG. La momentul anunțării tranzacției, NBG preciza că va încasa 650 de milioane de euro, sumă care includea și împrumuturile acordate subsidiarei din România. Profit.ro anunțase anterior, în exclusivitate, că cele două părți sunt în discuții avansate pentru o posibilă tranzacție.
Achiziția ar fi crescut semnificativ cota de piață a OTP Bank în România, la circa 3,7%, ceea ce ar fi dus instituția de credit în jurul locului 8 în piață, față de locul 11 la finele lui 2016.
Sándor Csányi, directorul executiv al grupului OTP declara, la începutul lunii martie, într-o conferință la Budapesta, că "are o presimțire rea" în legătură cu decizia finală, poziție exprimată și de László Wolf, directorul general adjunct. Consiliul Concurenței autorizase, la finele anului trecut, mutarea din perspectiva concentrării de piață. Potrivit legii, însă, achizițiile și fuziunile în domeniul bancar nu pot fi încheiate fără acordul BNR.
Banca Românească avea datorii totale (depozite, linii de credit, un împrumut subordonat de 65 de milioane de euro) de 2,3 miliarde de lei către grupul NBG la finele lui 2016 (utlimele date disponibile), sume ce ar fi trebuit să fie plătite de cumpărătorul afacerii din România.
Grecii au făcut un provizion de 95 de milioane de euro la nivelul grupului pentru că urmau să vândă afacerea din România sub valoarea contabilă.
Banca Românească (doar banca) a încheiat 2016 cu un profit net de 24 de milioane de lei, după o pierdere de 4,5 milioane de lei în 2015. La nivelul grupului rezultatul net a fost de 3,7 milioane de lei, după o pierdere de 23,6 de milioane de lei în 2015. Banca avea împrumuturi acordate de 4,46 miliarde de lei (-7% față de 2015), 86% fiind acordate persoanelor fizice. Aproape un sfert din soldul de credite era în franci elvețieni și aproape jumătate în euro.
NBG trebuie să caute acum alt cumpărător pentru afacerea din România, în condițiile în care grecii sunt obligați să se concentreze exclusiv în țara de origine, ca parte a angajamentelor asumate cu Comisia Europeană pentru bailout-urile succesive primite de la stat pe parcursul crizei economice și financiare elene.
Grupul NBG înregistra, după primele 9 luni din 2017, o pierdere de 178 de milioane de euro, în scădere de la 2,9 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2016.
Refuzul BNR de a autoriza tranzacția prin care OTP Bank România ar fi preluat pachetul majoritar de acțiuni la Banca Românească nu afectează operațiunile și afacerile băncii, au susținut reprezentanții National Bank of Greece (NBG), după anunțarea deciziei BNR.
“Banca Românească se axează în continuare pe nevoile clienților, păstrând, totodată, nivelul de profitabilitate și o bază robustă a capitalului, pe fundalul unui sprijin puternic din partea NBG”, arată banca elenă, care deține 99,28% din titlurile Băncii Românești.
NBG ia în calcul “diferite opțiuni strategice” legate de operațiunile din România, în linie cu planul de restructurare al grupului, mai arată reprezentanții băncii grecești.
Și OTP a declarat, anterior, că analizează alte achiziții pe piața românească după ce BNR a respins tranzacția cu NBG. În plus, managementul OTP a anunțat că analizează “toate aspectele legale ale scrisorii autorității de supraveghere”, termenul limită până la care respingerea tranzacției poate fi contestată fiind 29 martie 2018.
OTP a avut în ultimii ani planuri mari de expansiune în regiune și a făcut mai multe achiziții. Pe lângă tranzacția încheiată în Serbia la finele anului trecut, OTP a mai cumpărat și Splitska Banka în Croația de la Societe Generale.
Grupul ungar a fost și în competiție cu Banca Transilvania pentru preluarea Bancpost, însă s-a retras din cursă, motivând că dorește să aștepte finalizarea tranzacției cu Banca Românească.
OTP a raportat la Budapesta un profit record în 2017 de 912 milioane de euro, în creștere cu 41% față de anul anterior.
OTP Bank România a încheiat anul trecut cu un profit net de 45 de milioane de lei (9,8 milioane de euro), în creștere cu 88% față de 2016.
Portofoliul creditelor, ajustat cu efectul cursului de schimb valutar, a crescut cu 8% în 2017. În același timp, rata creditelor neperformante a scăzut la 13,5% la sfârșitul lui 2017 (-3,9 puncte procentuale de la an la an), dar rămâne semnificativ peste media sistemului de 6,4%
Banca-mamă a majorat capitalul sucursalei din România cu 125 milioane de lei (27 milioane euro) anul trecut, însă rata de adecvare a capitalului băncii a rămas nemișcată la nivelul de 14,5%, chiar și după adiția de capital.
Un miliardar rus, fost șef Gazprom, aflat pe o "listă neagră" a SUA, al doilea mare acționar al OTP
Al doilea cel mai mare acționar al grupului maghiar este omul de afaceri rus Megdet Rahimkulov, care, alături de familia sa, deține 8,48% din capital și 8,57% din drepturile de vot. Rahimukulov a fost inclus la finalul lunii ianuarie de către Trezoreria Statelor Unite pe o listă oficială de oligarhi ruși considerați de autoritățile de la Washington ca fiind apropiați ai puterii de la Kremlin și ai președintelui Vladimir Putin, pe fondul înrăutățirii dramatice a relațiilor dintre cele două mari puteri, mai ales în urma acuzațiilor privind amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Lista, care conține 96 de nume, printre care Roman Abramovich, Oleg Deripaska sau Alisher Usmanov, a fost publicată de către Trezoreria SUA în urmă cu circa o lună și jumătate, după ce a fost remisă mai întâi Congresului, în baza unei legi adoptate anul trecut privind "contracararea prin sancțiuni a a adversarilor Statelor Unite". Rusia a reacționat critic la publicarea listei.
"Trezoreria a colaborat îndeaproape cu Departamentul de Stat și cu comunitatea de informații la alcătuirea acestui raport. Acest raport nu este o listă de sancțiuni. Includerea unor persoane și entități în orice secțiune a raportului nu impune sancțiuni asupra respectivelor persoane și entități, nici nu creează alte restricții, interdicții și limitări în ceea ce privește relaționarea cu acestea pentru persoane din SUA sau din străinătate. Numele liderilor politici și ale oligarhilor din versiunea neclasificată a raportului au fost selectate în baza unor criterii obiective, din surse deschise", a transmis Trezoreria americană la publicarea listei.
Ulterior, oficialii americani au recunoscut că numele de pe lista de oligarhi au fost luate dintr-un top Forbes al miliardarilor din Rusia.
În februarie, Bloomberg a scris însă că miliardarii ruși de pe lista Trezoreriei au început să resimtă presiuni ca urmare a includerii pe listă, cel puțin în ceea ce privește unele dintre tranzacțiile lor financiare.
"Un rus de pe listă, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a spus că este îngrijorat că o tranzacție cu parteneri străini, a cărei definitivare este așteptată în următoarele câteva luni, ar putea cădea. Altul a declarat că reputația i-a fost serios afectată de includerea pe listă", nota media americană.
Potrivit sursei citate, o firmă de consultanță din Washington, The Financial Integrity Network, care oferă consiliere băncilor și altor companii în privința riscurilor legate de operațiuni financiare ilicite, și-a avertizat clienții să fie foarte atenți la orice tranzacție cu persoane și entități de pe listă. Ea a sugerat tratarea acestora ca "persoane expuse politic", o expresie din jargonul instituțiilor de supraveghere și reglementare care desemnează persoane care prezintă riscul de a fi implicate în fapte de corupție ca urmare a poziției și influenței lor.
Bloomberg a mai scris că, potrivit mai multor surse, unele bănci au început să cerceteze și să verifice mai atent tranzacțiile persoanelor respective după publicarea listei Trezoreriei.
Megdet Rahimkulov și fiii săi Ruslan și Timur dețineau cumulat, la finalul anului trecut, 8,48% din capitalul OTP și 8,57% din drepturile de vot, familia fiind, astfel, al doilea cel mai mare acționar al grupului financiar maghiar, după compania ungară de petrol și gaze MOL. Rahimkulov a început să cumpere acțiuni la OTP în 2006 și a ajuns, în 2008, să dețină peste 10% din bancă. În acel an, autoritatea de supraveghere a piețelor financiare din Ungaria i-a cerut omului de afaceri rus să-și reducă sub 10% participația cumulată deținută la OTP, direct și prin persoane și entități afiliate.
În 2007, Rahimkulov a început să cumpere pachete semnificative de acțiuni și la MOL. Intrarea sa pe piața din Ungaria s-a făcut în anii ’90, când a preluat banca locală AEB. Tot atunci, gigantul energetic rus de stat Gazprom a format un joint-venture cu MOL, Panrusgaz, Rahimkulov devenind director general și unul din acționarii semnificativ, cu 10% din capital.
Potrivit biografiei sale oficiale, Rahimkulov s-a angajat încă din 1971 la Ministerul Industriei Gazelor al Uniunii Sovietice, pe când era încă student. Între 1989 și 1992 a condus divizia de export a Gazprom, iar din 1992 a devenit șeful companiei InterProm, care furniza atunci echipamente IT pentru Gazprom.