Transpunerea Directivei privind raportarea de către “intermediari” și, în anumite cazuri, chiar de către contribuabili a tranzacțiilor transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă - DAC 6 (“Directiva”) și de modificare a Directivei vizând cooperarea administrativă (Directiva 2011/16) reprezintă un subiect important pe agenda mediului de afaceri la început de an. De ce? Pentru că Directiva prin care finanțatorii, avocații, contabilii, consultanți fiscalii, etc.(“intermediarii”) ce oferă asistență, dar și contribuabilii care aplică astfel de structuri fiscale sau tranzacții transfrontaliere vor avea obligații noi de raportare, trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 31 decembrie 2019, iar modul ei de transpunere va afecta întreg mediul de afaceri, cu atât mai mult cu cât multe din prevederile sale sunt neclare și nespecifice și lasă mult loc de interpretare pentru toate părțile implicate.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Context: Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva 2018/822 privind raportarea obligatorie și schimbul de informații cu privire la aranjamentele fiscale transfrontaliere pe 25 mai 2018. Potrivit acesteia, prima raportare a aranjamentelor transfrontaliere către autoritatea națională fiscală (în cazul României, ANAF) trebuie să se producă până la 31 august 2020 și primul schimb de informații între autoritățile competente ale statelor membre UE este scadent la data de 31 octombrie 2020.
Fără a trece în revistă criteriile de raportare, iată mai jos câteva posibile exemple de tranzacții transfrontaliere, care, odată cu intrarea în vigoare a Directivei, ar putea sau vor trebui raportate:
- tranzacții constând în conversia veniturilor în capital, donații sau alte categorii de venituri care beneficiază de scutire sau de un regim impozabil mai redus;
- scutirea de la dubla impunere în ceea ce privește același element de venit sau de capital solicitată și/ sau obținută în mai multe jurisdicții;
- tranzacțiile transfrontaliere artificiale constând în achiziționarea unei societăți care înregistrează pierderi, întreruperea activității principale a respectivei societăți și utilizarea pierderilor societății pentru reducerea propriilor obligații fiscale;
- deducerea amortizării unui activ în mai multe jurisdicții, etc.
Pentru foarte multe companii este important ca această Directivă să fie transpusă cât mai clar și cât mai repede în legislație pentru a evita probleme de ordin logistic în operațiunile pe care le desfășoară. Dar cum arată situația în alte țări europene care au transpus deja în legislația națională Directiva DAC 6? Cât de mari sunt amenzile pentru situațiile în care intermediarii sau firmele însele nu raportează tranzacțiile fiscale transfrontaliere vizate de Directivă?
Pe baza unei analize Taxhouse în rândul țărilor europene care au elaborat și aprobat draftul de legislație prin transpunerea Directivei, vă propunem patru studii de caz cu state care și-au asumat transparența fiscală și raportarea la standardele internaționale.
Finlanda: un prim exemplu de implementare a Directivei DAC 6
Finlanda este un model de succces din perspectiva unor domenii cheie precum educația și antreprenoriatul și iată că țara nordică dă, din nou, dovadă de predictibilitate și în cazul transpunerii dispozițiilor Directivei DAC 6 în legislația internă. Lansată în dezbatere publică în luna iunie 2019, propunerea legislativă de implementare a Directivei a fost înaintată Parlamentului finlandez la 31 octombrie 2019. Proiectul propune punerea în aplicare a cerințelor minime prevăzute de Directivă și impune doar raportarea aranjamentelor transfrontaliere care ar putea fi utilizate în scheme de planificare fiscală agresivă. Potrivit acestuia, amenzile s-ar putea ridica până la nivelul de 15.000 euro atât pentru intermediari, cât și pentru companii, în cazul în care aceștia nu raportează tranzacțiile transfrontaliere care prezintă suspiciuni ce produc avantaje fiscale.
Polonia: legiferare rapidă, amenzi prea mari
În Polonia, transpunerea Directivei în legislația domestică s-a realizat încă de la 1 ianuarie 2019, cu mult înainte de termenul limită de implementare impus de Directivă. Cu toate acestea, la un an distanță de la implementare, rămâne în continuare dificil de estimat dacă, din punct de vedere practic, un anumit aranjament trebuie, sau nu, raportat in Polonia. Spre deosebire de alte jurisdicții, Polonia solicită inclusiv raportarea aranjamentelor locale (care îndeplinesc criteriile de raportare prevăzute de Directivă), ceea ce face exercițiul în sine, unul extrem de împovărător pentru raportori, dar și pentru autoritățile care s-au văzut puse în situația de a primi extrem de multe raportări din partea intermediarilor excesiv de prudenți, unele chiar în afara sferei Directivei, pentru că sancțiunile instituite pentru neraportare sau raportare frauduloasă se ridică până la 5 milioane euro amendă și închisoare de până la 8 ani.
Marea Britanie: DAC 6 în ciuda Brexit
Marea Britanie se conformează Directivei în pofida Brexit-ului iminent, în concordanță cu asumarea transparenței fiscale și a raportării la standardele internaționale. Succint, draftul de proiect de implementare a Directivei, estimat a intra în vigoare până la 31 decembrie 2019, sugera o implementare conformă prevederilor cheie ale Directivei, făcând referire în mod direct la aceasta în legătură cu o serie de aspecte, ca, de exemplu, cine ar trebui să raporteze, tipurile de tranzacții în sfera de raportare și definiții cheie. Altfel, pentru neîndeplinirea obligațiilor de raportare a tranzacțiilor transfrontaliere raportabile, amenzile încep de la nivelul de 600 de lire sterline pentru fiecare zi de întârziere și ajung chiar și la nivelul de 1 milion de lire sterline.
Germania: amenzi de cel mult 25.000 de euro
La data de 9 octombrie 2019, Executivul german a aprobat proiectul de lege care implementează Directiva DAC 6. Potrivit propunerii de implementare în legislația germană, raportarea incorectă sau neconformarea la obligațiile de raportare se sancționează cu un maximum de 25.000 de euro. Aceste sancțiuni se aplică doar aranjamentelor fiscale transfrontaliere realizate începând cu 1 iulie 2020, pentru aranjamentele raportabile aferente perioadei 25 mai 2018–30 iunie 2020, Executivul neinstituind amenzi pentru raportare incorectă.
România: încotro?
Oficial, România a avut același termen de transpunere a Directivei în legislația domestică: 31 decembrie 2019. Sperăm că vom vedea în dezbatere publică un proiect legislativ în primele luni din 2020.
Din perspectiva implementării, cred că România va merge, cel mai probabil, spre o implementare aliniată prevederilor Directivei, care va ridica însă multe semne de întrebare de ordin practic. O posibilă soluție pentru lămurirea unor aspecte de interpretare a Directivei ar putea fi ca autoritățile române să emită cât mai curând un ghid de interpretare și aplicare practică a situațiilor neclarificate ca atare de Directivă. Altfel, rămâne de văzut și care va fi nivelul sancțiunilor pe care România le va implementa pentru raportare neconformă, care în baza Directivei ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare, și dacă în primul an de aplicare, ANAF va fi cumva mai indulgentă cu toți raportorii și cu mediul de afaceri, în general. Ar trebui, de asemenea, înțeles în ce mod se vor face raportările, dacă se va aplica un nou formular pentru aceste declarații și care va fi practica ANAF în cazul în care un contribuabil va fi raportat de mai mulți intermediari. Aplicarea unor amenzi foarte mari va conduce, inevitabil, la raportarea unor tranzacții care nu sunt neapărat vizate de Directivă, însă care, în mod prudent, vor fi potențial declarate de mulți intermediari și, astfel, ANAF se va vedea pus în situația de a primi nenumărate raportări, fără a avea un mecanism de triere a celor mai importante tipuri de tranzacții agresive fiscal.
Andrei Hadar este Director în cadrul companiei de consultanță fiscală TaxHouse și are o experiență profesională de peste 14 ani în aspecte de fiscalitate locală și internațională
