Undeva sus în topul celor mai urâte vise trebuie să fie cel în care îți apare un politician dornic să te protejeze, să-ți facă bine.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Un astfel de coșmar dă deja fiori reci micilor producători agricoli locali, care s-au văzut rapid afectați după ce un întreg cor de politicieni - de la parlamentari, la miniștri (tehnocrați) și până la președintele țării – le-au susurat ispititor promisiunea succesului comercial în supermarket prin alungarea concurenților străini de pe 51% din suprafața rafturilor.
Gata, s-a dat lege! Să te ții vânzare și profit acum, când statul a decretat că jumătate din pâinea, laptele, carnea, legumele și fructele expuse de marii comercianți trebuie să fie produse în țărișoară! Să te ții cash flow ca la balamuc după ce aceiași politicieni cu suflet mare au decis în câte zile trebuie să se facă plățile între privați! Să te ții reduceri de costuri pentru promovare după ce arhanghelii comerțului etic din Parlament au tăiat definitiv capul monstruasei taxe de poziționare la raft pentru tot ce e proaspăt și românesc!
Populismul are un succes fantastic. Libertatea contractuală e un moft când vrei să faci atâta bine! Destul s-au îmbuibat cu profit comercianții, făcând achiziții cum îi taie capul, de la furnizori aleși după calcule proprii, în condiții de ei negociate, fără girul niciunui expert în interes național din Parlament sau Guvern! E vremea intervențiilor autoritare pentru egalizarea șanselor la profit! Sigur că se poate, doar s-a dat lege, iar o lege semnată chiar și de președintele țării bate, desigur, orice lege și logică economică!
Surpriză, însă! Trezirea din visul succesului comercial impus de stat prin decret a venit mai brusc decât ar fi produs-o, oricum, în timp, mecanismele pieței. Așa cum Profit.ro avertizase în momentul adoptării legii, interzicerea facturării taxelor de poziționare la raft și a serviciilor de promovare a început deja să determine înlocuirea actualul model de business cu unul bazat pe discounturi acordate de furnizori comercianților, pe bază de volum. Asociațiile de producători din zootehnie s-au plâns azi ministrului Agriculturii, la Sibiu, că supermarketurile nu mai taxează servicii, taxele la raft fiind interzise de lege, dar cer, în loc, discounturi mai mari furnizorilor pentru o poziționare bună. Până la urmă, suprafața rafturilor este limitată și nu pot încăpea toate produsele pe cele mai bune locuri. Avantajați sunt, evident, tot marii producători, în detrimentul celor mici, pe care politicienii și-au propus să-i protejeze.
Mai grav, costurile în loc să scadă, ca în visul inițiatorilor legii, cresc din considerente fiscale, deoarece rabaturile și alte reduceri de preț pot fi acordate strict în legătură cu volumul de mărfuri rulate, dar furnizorul își pierde dreptul de a reduce baza de impozitare cu TVA aferent acestora dacă ar remunera și un serviciu de promovare. Tot marii furnizori sunt avantajați și de impunerea unor termene de plată scurtate, permițându-și să investească în sisteme informatice de facturare conectate la cele ale retailerilor, pentru a fi preferați de aceștia din urmă.
Ca de fiecare dată când promit populist să intervină afectând libertățile oamenilor, pentru a face bine unui grup, politicienii nu se gândesc la implicații, nici măcar la cele evidente. Nu-și bat capul cu studii, nici măcar cu anticipări banale, de bun-simț, gândindu-se că efectele unei intervenții în piață, dovedite ulterior nocive, vor fi remediate printr-o nouă intervenție, iar dacă și aceasta va trebui corectată, o altă intervenție discreționară poate fi scoasă la nesfârșit din joben, până când piața și bunul-simț economic vor accepta, în fine, să se predea.
Prima idee care înflorește în capul unui politician sau birocrat pus să rezolve o problemă pe care tot el a creat-o este crearea unui comitet, a unei comiții în care să intre oameni din cât mai multe instituții. Responsabilitatea e difuză, rolurile neclare, dar poporul vede cum toate mințile luminate din ograda statului se mobilizează pentru a repara stricăciunile făcute de același stat. Ministrul tehnocrat Achim Irimescu le-a promis fermierilor “un grup de lucru urgent”, care să includă și alte ministere, cel al Justiției, spre exemplu, plus Consiliul Concurenței, “pentru a clarifica lucrurile”. Le vor clarifica, probabil, interzicând solicitarea de discounturi în locul taxelor de raft sau stabilind discreționar, de la centru, care sunt pragurile “acceptabile” ale acestora în practicile comercianților privați.
Iar când noua intervenție aberantă în piață își va arăta efectele nocive, oricând un nou “grup de lucru urgent” poate fi convocat pentru a le repara cu noi interdicții salvatoare.
Politicienii au un talent uluitor de a convinge anumite grupuri că îi pot ajuta să prospere creându-le avantaje în relațiile de afaceri prin îngrădirea acțiunilor partenerilor lor. Producătorii și comercianții fac afaceri împreună, depind unii de ceilalți, sunt nevoiți să coopereze, indiferent dacă unii au o poziție mai puternică într-un anumit context. Niciun antreprenor nu și-ar considera dușman partenerul de afaceri. Sunt îndemnați, însă, să creadă că e normal să gândească într-o astfel de paradigmă sucită de politicieni care promit egalizarea pozițiilor de negociere între jucători privați. Ca și când ar avea dreptul sau posibilitatea de a face așa ceva.
Cooperarea, negocierea sunt bătăi de cap prea mari! Mai bine vine statul și așează lucrurile, ia de la cei mari și le dă celor mici, îi strânge un pic pe cei puternici ca să facă lor celor slabi. Cine să se mai împiedice de mofturi ca libertatea contractuală când poți face atâta bine omenirii reglementând ce poate face comerciantul pe fiecare raft?
Chiar și în fața evidenței că obțin rezultate contrare celor dorite, ajungând să afecteze tocmai pe cine promiteau să protejeze, politicienii nu pot admite că au greșit, nici că cea mai bună rezolvare a unei intervenții aberante este eliminarea ei. În apărarea sfintei egalități la raft, prin orice mijloace, sunt pregătiți să invoce mereu argumentul: Și prin alte țări din UE e la fel. În special luminosul model francez e scos în față, deși de efectele lui păgubitoare economic și francezii au cam început să se sature, după ce au văzut că le aduce mai mult șomaj decât egalitate.
Probabil nu va mai dura mult până va fi adoptată și inițiativa legislativă de închidere a marilor magazine în weekend, justificată, cum altfel, prin nevoia de a ajuta micii comercianți și de a proteja angajații de exploatarea patronilor.
Egalitate, Fraternitate sau Moarte, inclusiv în comerț, ar spune francezii, de la ale căror mici perversiuni economice s-au inspirat și de data aceasata ai noștri. Au uitat, însă, să urmărească și dezbaterea despre libertatea de a munci, generată anul trecut în Franța după ce un brutar a fost obligat, sub sancțiunea amenzii, să închidă provălia o zi pe săptămână pentru ca oamenii să fie nevoiți să cumpere și din altă parte, încurajând cu forța concurența și, desigur, calitatea produselor. Brutarul era însă premiat pentru cea mai bună baghetă din Franța, iar după intervenția plină de bune intenții a autorităților a fost nevoit să înghită pierderi de 250.000 euro și să concedieze o parte din cei 22 de angajați.
