Putem spune că, prin decizia din 10 octombrie, Parlamentul a reconfigurat echilibrul politic din România. În esență, situația politică va rămâne încordată și după numirea noului Guvern, având în vedere actuala configurație parlamentară și majoritatea deținută de PSD în Senat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În egală măsură, situația economică, prin prisma execuției bugetare pentru anul în curs, a construirii bugetului pentru anul 2020, rămâne o mare provocare pentru noul Guvern. Situația ar fi fost mult mai clară dacă Executivul PSD-ALDE ar fi avut maturitea să demisioneze după alegerile din 26 mai, dând unui nou Guvern posibilitatea să se instaleze și să înceapă să performeze, în timpul verii. Este mult mai dificil să preiei o guvernare la începutul unei ierni care se anunță dificilă, la propriu și la figurat. Mai ales când guvernul Dăncilă, în perioada iunie -octombrie, a fost focusat să stabilizeze crize politice, în detrimentul administrării eficiente a țării. Mă refer la stabilizarea PSD după alegerile europarlamentare, alegerea noului președinte al partidului, alegerea candidatului PSD pentru prezidențiale, ieșirea ALDE de la guvernare și moțiunea de cenzură.
În tot acest timp, situația execuției bugetarea pe anul în curs a continuat să se deterioreze. La opt luni 2019, deficitul bugetar este de 21,9 miliarde lei ( 2,13% din PIB ). Nu știm dacă cifra este corectă, având în vedere că nu sunt disponibile date privind plata efectivă a TVA-ului de rambursat. Deficitul comercial a ajuns și el, la 8 luni 2019, la 20,85 miliarde, cu 20,8% mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut, situație care, mai devreme sau mai târziu, va duce la devalorizarea leului. Și deficitul de cont curent, ce va fi anunțat pe 14 octombrie, probabil va fi în creștere.
Rectificarea bugetară din iulie a prognozat o creștere a PIB-ului de 5,5% pe anul în curs (după numai 4,4% la 6 luni 2019?), incluzând o creștere a veniturilor de la 1,022 miliarde la 1,031 de miliarde lei (celebra diferență de 9 miliarde lei descoperită de domnul Tăriceanu, care a avut un “satori”, la două zile după ieșirea de la guvernare). Cred că este mult mult mai corectă estimarea domnului Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro-economică al Băncii Transilvania, 4,1% creștere PIB în 2019. Și atunci, de unde vom acoperi diferența de 10-11 miliarde lei? Probabil din alte împrumuturi.
Pentru 2020, Ministerul Finanțelor Publice a estimat optimist o creștere a PIB de 5,7%, greu de acceptat dacă ne uităm la situația economică pe principalele piețe de export ale României, tensiunile comerciale în creștere, deciziile luate în ultimele două luni de marile bănci centrale și luând în considerare prudență în cheltuieli pe care deja o vedem la majoritatea firmelor din industrie. Estimările existente în piață oscilează între 3,3% și 3,8%, ceea ce va face nesustenabile cheltuieli bugetare deja legiferate pentru 2020.
Concluzia este una singură, în opinia mea. Indiferent de structura noului Guvern, bugetul anului 2020 va fi unul de austeritate și de implementare a unei discipline fiscal-bugetare mult mai stricte. Ceea ce, privind pe temen mediu și lung,este o abordare corectă și responsabilă pentru România. Nu putem îndatora generațiile următoare pentru cheltuielile nesustenabilă din prezent.
Marius-Dumitru Marin este ex-CEO Macon Group și actual CEO al MDM Top Consultancy
