România are la dispoziție două luni să restituie banii din taxa auto – aproximativ 5 miliarde de lei, sumă ce ar acoperi solicitările de restituire, hotărâri judecătorești neachitate sau achitate parțial sau aflate în diferite etape. Comisia Europeană urgentează, astfel, restituirea sumelor pe care Guvernul le tot temporizează de aproape un an si jumătate, odată cu expedierea unui aviz motivat, ultimul pas înainte de a trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Odată cu de-acum celebra Ordonanță 114, din decembrie 2018, prin modificările legislative adoptate, autoritățile au extins pentru a treia oară consecutiv calendarul de restituire a sumelor aferente taxei auto până la jumătatea anului în curs.
Era de așteptat ca autoritățile de la Bruxelles să aibă o reacție imediată și să solicite oficial României să respecte legislația UE în ceea ce privește rambursarea taxelor de înmatriculare a autoturismelor percepute în mod necuvenit. Astfel, pe 24 ianuarie 2019, în Fișa informativă denumită ”Pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna ianuarie: principalele decizii”, Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat. Motivul pentru care autoritățile au adoptat o astfel de poziție este acela că România nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Normele românești privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității.
PwC a avertizat, încă de la eliminarea taxei auto în februarie 2017, că autoritățile din România trebuie să gândească un sistem care să susțină reînnoirea parcului auto.
Pe finalul anului 2018, aproape 80% din parcul auto românesc era format din mașini second-hand, din care, aproape 70% are o vârstă de peste 10 ani. Or, așa cum se observă la o simplă analiză, tendința de creștere pentru această categorie de vârstă este considerabil mai mare decât media Uniunii Europene. Dacă în 2007, când a fost introdusă taxa specială pentru autoturisme, la trei autovehicule noi, se înmatricula unul second-hand, începând cu 2014 acest raport este inversat, acum fiind de aproximativ 5:1.
În ceea ce privește forma pe care a îmbrăcat-o taxa auto, ea nu a respectat dintr-un început reglementările europene. Variantele ulterioare adoptate de autorități s-au concentrat pe îmbunătățirea formulei inițiale, astfel încât aceasta să ia în calcul aspecte privind protecția mediului stabilite la nivel european, cum ar fi consumul de dioxid de carbon sau norma Euro. Comisia Europeană, prin deciziile Curții Europene, nu se opune instituirii de către un stat membru a unei taxe care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acel stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă. Problema principală o reprezintă, însă, modul de instituire a formelor anterioare ale taxei de primă înmatriculare. Din această perspectivă, Curtea se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă declarată anterior incompatibilă cu dreptul Uniunii.
La acest moment, 10 state membre calculează impozitul auto anual, în funcție de emisiile de dioxid de carbon, șapte state utilizează sisteme de impozitare paralele, în funcție de data de înmatriculare a mașinii, 19 impun o taxă de înmatriculare a vehiculelor, în vreme ce în 14 din cele 19 state ce impun taxa de înmatriculare, unul dintre criteriile de calcul este cel al emisiilor de dioxid de carbon.
În acest context, ne aflăm la un nou moment T0, în care autoritățile din România ar putea să modeleze un sistem adecvat pentru a penaliza mașinile vechi și poluante și a stimula achizițiile de vehicule performante din punct de vedere al emisiilor de noxe, vârstei acestora și normei EURO, la fel cum sunt reglementările din alte state UE.
Daniel Anghel este liderul departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România
