Armata din Myanmar, care a preluat puterea pe 1 februarie, a blocat accesul la internet în țară pentru a doua noapte consecutiv, însă acest lucru nu i-a oprit pe oamenii să iasă din nou pe stradă, marți, pentru a protesta față de noua conducere și pentru a cere eliberarea liderilor politici, relatează BBC.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Aceasta a fost a patra oară, în ultimele două săptămâni, când accesul la internet a fost restricționat în încercarea juntei de a reprima protestele. Autoritățile militare au anunțat că cei care se opun liderilor actuali vor fi aspru pedepsiți, scrie News.ro.
CITEȘTE ȘI eMAG Academy, școala care te învață ABC-ul online-ului. Top 10 cei mai studioși cursanțiAccesul la internet a fost restabilit, marți, zi în care, informează Reuters, oamenii s-au adunat în grupuri mici. Ei îi îndeamnă pe funcționarii publici să se alăture mișcării civile de nesupunere în principalul oraș, Yangon.
Accesul la Facebook, platformă pe care era promovată campania civilă de nesupunere, a fost restricționat la scurt timp după lovitura de stat. Între timp, și accesul la Twitter și Instagram a fost întrerupt. Activiștii se tem că aceste blocări ale accesului la internet sau doar la platformele de socializare poate fi folosit pentru ca mai mulți oameni să fie arestați.
Operatorul principal Telenor a anunțat că nu va mai actualiza pe site-ul său întreruperile de internet. Reprezentanții acestuia au declarat pentru AFP că situația este „confuză și neclară” și că siguranța angajaților este „principala prioritate”.
Trimisul special al ONU Christine Schraner Burgener i-a amintit șefului juntei militare, într-o discuție telefonică, că „dreptul pentru întruniri pașnice trebuie respectat pe deplin”, potrivit unui purtător de cuvânt, avertizându-l că „orice formă de răspuns dur este posibil să aibă consecințe grave”.
Armata a preluat conducerea țării după ce a acuzat că alegerile din noiembrie anul trecut, câștigate de partidul liderului de facto Aung San Suu Kyi, au fost fraudate. Nu au fost oferite dovezi în acest sens, iar comisia electorală a respins acuzația.
Pe străzile din orașele Myanmarului prezența poliției este tot mai mare. În unele puncte strategice, locul polițiștilor a fost luat de militari.
Luni, protestele s-au concentrat la clădirea băncii centrale, la ambasadele SUA și Chinei și la sediul Ligii Naționale pentru Democrație, partidul lui Aung San Su Kyi.
Manifestanți s-au adunat și în al doilea mare oraș, Mandalay, unde aparent forțele de securitate au folosit gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimea.
Studenții au protestat și în capitala Nay Pyi Taw. Mai multe zeci de persoane au fost arestate și eliberate ulterior.
În weekend, rezidenți din mai multe orașe au format grupuri pentru pază de noapte de teama raidurilor și a delictelor comune, după ce armata a anunțat că a eliberat 23.000 de infractori.
Într-un comunicat publicat luni pe site-ul armatei este menționat că oamenii care împiedică forțele de securitate să își îndeplinească atribuțiile pot fi pedepsiți cu până la 20 de ani de închisoare, iar cei care stârnesc revolte, între trei și șapte ani.
Guvernul militar a decis sâmbătă să reinstaureze o lege veche prin care pot fi făcute arestări, percheziții și rețineri pentru mai mult de 24 de ore fără un mandat judecătoresc.
În plus, a spus presei să nu descrie preluarea puterii de către armată ca lovitură de stat.
Myanmar, cunoscută în trecut ca Burma, a fost sub conducere opresivă militară între anii 1962 și 2011. O eliberare graduală a început în 2010, iar primele alegeri libere au avut loc în 2015. Anul următor a fost instalat un guvern condus de liderul opoziției Aung San Suu Kyi. În anul 2017, represiunea armată împotriva musulmanilor Rohingya a făcut ca jumătate de milion de oameni să plece din țară în Bangladesh. Acțiunea a fost criticată la nivel internațional.