Comisia Europeană urmează să își prezinte miercuri propunerile destinate să răspundă la subvențiile anunțate de administrația Biden, care amenință competitivitatea industriei europene, slăbită deja de explozia prețurilor la energie și concurența neloială venită din China, informează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În contextul diviziunilor care există în rândul statelor membre, unele partizane ale pieței libere și altele pentru o intervenție a statului, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, este presată să găsească rapid un consens, scrie Agerpres.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Buget pentru 6.000 de succesiuni gratuite și în 2023. În 6 ani au fost eliberate abia 3.700 de certificate de moștenitorLipsită de acces la gazele naturale rusești ieftine, Europa plătește un preț important pentru războiul din Ucraina. Tarifele impuse companiilor europene din sectorul industrial s-au triplat comparativ cu media din ultimul deceniu, în condițiile în care au rămas stabile în Asia și în America de Nord. Șocul este cu atât mai grav cu cât este însoțit de o explozie a prețurilor la electricitate.
Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, UE va investi sute de miliarde de euro în industriile verzi (panouri fotovoltaice, baterii, hidrogen, etc). Blocul comunitar riscă însă să devină dependent de companiile chineze care beneficiază de subvenții mari și trebuie să respecte standarde de mediu mai mici, pe lângă energia mai ieftină.
Pentru a păstra pe teritoriul său aceste industrii cruciale, Washingtonul a adoptat un plan de subvenții în valoare de 370 de miliarde de dolari, care prevede de exemplu prime de casare la achiziționarea unor vehicule electrice produse în uzinele nord-americane.
Exclusă de la aceste subvenții, industria europeană a tras un semnal de alarmă.
"Numeroase companii și-au delocalizat deja, parțial sau total, producția", a avertizat organizația patronală europeană BusinessEurope. În joc sunt mii de locuri de muncă, în sectoare precum chimia, siderurgia și toate care au legătură cu tranziția ecologică.
Mandatată în luna decembrie de statele membre să pună la punct un răspuns, Ursula von der Leyen ar dori să relaxeze constrângerile regulatorii cu privire la industriile verzi. Președintele CE a anunțat o nouă legislație care permite susținerea proiectelor strategice europene, prin accelerarea și simplificarea autorizațiilor și finanțărilor.
Ursula von der Leyen a propus de asemenea o relaxare provizorie a regulilor în materie de ajutoare de stat, concentrată pe aceste sectoare prioritare.
Însă, această măsură este controversată, pentru că riscă să fie una care avantajează țările bogate, în special Germania, și într-o măsură mai mică Franța, astfel încât aceste state vor putea să își ajute companiile în detrimentul rivalilor din UE.
Germania și Franța au reprezentat 53%, respectiv 24% din ajutoarele de stat notificate Bruxelles-ului începând din luna martie 2022, în cadrul relaxării prevederilor privind ajutoarele de stat ca urmare a războiului din Ucraina, față de doar 7% în cazul Italiei, care se situează pe locul al treilea.
Pentru a contracara acest risc, unele țări, în frunte cu Franța, au făcut un apel pentru noi finanțări comune. Ursula von der Leyen a promis că va lucra la un fond suveran european pentru a investi în cercetare sau capitalul companiilor strategice.
Pe termen scurt, comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton, a evocat un panel de instrumente care ar include mobilizarea finanțărilor rămase în planul european de relansare în valoare de 800 de miliarde de euro (NextGenerationEU), precum și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI).
CITEȘTE ȘI GRAFICE Încrederea în economia românească scade spre zona de recesiuneNoi anunțuri cu privire la acest subiect sunt așteptate la summitul șefilor de stat și de guvern care va avea loc în 9 și 10 februarie la Bruxelles. Pentru a evita blocajele, cele 27 de state membre ar urma să amâne, pentru al doilea semestru al acestui an, ideea unui fond suveran, respinsă pentru moment de numeroase țări precum Germania, Țările de Jos și Suedia, ostile la orice majorare a contribuției lor.
Primele decizii ar viza relaxarea cadrului de reglementare și facilitarea ajutoarelor de stat. Însă, amploarea pachetului rămâne deocamdată incertă. Reticențele cu privire la riscul unui război comercial cu SUA sunt în continuare semnificative. În plus, există și reticențe de ordin ideologic într-o Europă care de mult timp promovează principiile pieței libere.
"Competitivitatea UE nu poate fi construită pe subvenții care nu sunt țintite, permanente sau excesive" au avertizat la rândul lor miniștrii de Finanțe din țările membre UE într-o scrisoare comună.