DNA a cerut luni la Tribunalul București condamnarea fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone la 15 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul Colectiv.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Tribunalul București a început luni dezbaterile finale în dosarul Colectiv, în care sunt judecați, printre alții, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone și patronii clubului, scrie Agerpres.
La acest termen de judecată se discută partea din dosar în care sunt judecați patru inculpați: fostul primar Cristian Popescu - Piedone, precum și trei funcționari din Primărie - Aurelia Iofciu (șef al Serviciului autorizări comerciale), Larisa Luminița Ganea (consilier superior), Ramona Sandra Moțoc (referent superior).
Procurorul DNA a solicitat condamnarea celor patru inculpați pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, urmând ca pedepsele să fie orientate spre maximul prevăzut de legea penală, care este de 15 ani. Procurorul i-a spus judecătorului care se ocupă de acest caz să aibă în vedere și faptul că inculpații nu și-au recunoscut vinovăția.
Reprezentantul DNA a explicat că Piedone avea obligația să verifice dacă la cererea de autorizare pentru funcționarea clubului Colectiv erau atașate toate avizele necesare, inclusiv avizul PSI, care lipsea. Mai mult, la cererea depusă de administratorii clubului nu era atașat un aviz pentru mediu și nici o autorizație în construcții.
Procurorul a spus că fostul primar a încălcat HG 1.739/2006 și Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și a eliberat acordul și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.
"Inculpatul Paul Gancea s-a dus la Primărie și a depus o cerere pentru a obține autorizație de funcționare, însă a recunoscut că nu știa să o completeze. El a trecut acolo că este vorba de un local de 80 de locuri pe scaune, pentru că așa i-a spus inculpata Larisa Luminița Ganea, pentru că, dacă trecea 100 de locuri, avea nevoie de autorizație de mediu. Clubul Colectiv nu avea nici autorizație sanitar - veterinară și nici autorizație în construcții. În interiorul clubului s-au făcut mai multe modificări și avea nevoie de autorizare în construcții pentru asta. (...) Primarul conduce serviciile publice și putea oricând să facă controale și în teritoriu și la serviciul autorizări din Primărie. (...) Inculpatul Piedone a recunoscut în instanță că nu a cerut niciodată de la Serviciul autorizări documentele anexă pentru a emite avizul de funcționare. Noi apreciem că la mapa primarului trebuiau să existe toate documentele depuse de agentul economic", a adăugat procurorul.
Reprezentantul DNA a mai spus că, urmare a acțiunilor fostului primar și celor trei funcționari, în clubul Colectiv s-a produs o tragedie, cu pierderi de vieți omenești și vătămări corporale grave.
În zilele următoare vor fi dezbătute și părțile din dosarul Colectiv, în care sunt inculpați patronii clubului și pirotehniștii.
Pe 6 mai 2016, Piedone a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București.
CITEȘTE ȘI Acțiunile UniCredit cresc după confirmarea discuțiilor privind societatea sa mixtă din TurciaPotrivit DNA, infracțiunea de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicității) reținută în sarcina inculpaților constă în eliberarea acordurilor și autorizațiilor de funcționare pentru două societăți comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispozițiile privind controlul după emiterea autorizațiilor.
DNA susținea că primarul și funcționarii Serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competența de a emite acorduri și autorizații de funcționare pentru societățile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante.
Cristian Popescu-Piedone a încălcat HG 1.739/06.12.2006, art. 1 lit. g și dispozițiile din Legea 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, respectiv art. 14 lit. f, și la 14 ianuarie 2015 a eliberat acordul și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.
Procurorii mai spuneau că Iofciu și Ganea l-au sprijinit pe primarul sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispozițiilor legale, în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menționată le-a avizat.
Autorizarea funcționării SC Colectiv Club SRL, ca unitate de alimentație publică fără autorizarea de securitate la incendiu, de către Piedone, cu sprijinul inculpatelor Iofciu și Ganea, a determinat un folos necuvenit pentru firma respectivă în cuantum de peste 62.000 lei și punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a celor care s-au aflat în incinta clubului în perioada ianuarie - 30 octombrie 2015, prin acceptarea funcționării acestuia în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienți și angajați.
DNA menționa că, la data de 30 ianuarie 2015, Piedone a emis acordul și autorizația de funcționare pentru o altă societate, pentru desfășurarea activităților de alimentație publică, deși localul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.
Emiterea acordului și autorizației în folosul funcționării clubului fără autorizarea de securitate la incendiu a determinat, în opinia anchetatorilor, un folos necuvenit pentru firma respectivă, în cuantum de peste 147.000 lei și punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a celor care s-au aflat în incinta restaurantului în perioada ianuarie - 30 octombrie 2015 prin acceptarea funcționării acestui club în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienți și angajați.
"Pentru prejudiciile morale și materiale suferite ca urmare a tragediei din 30 octombrie 2015, ce a avut loc în clubul Colectiv, în perioada noiembrie 2015 - aprilie 2016, un număr de 90 de persoane au depus cereri scrise de constituire de parte civilă, dintre care 27 sunt persoane care au suferit vătămări (răni, arsuri, etc) în urma incendiului din club, iar 63 sunt moștenitori/ succesori ai celor decedați. Sumele cu care aceștia s-au constituit părți civile variază între 30.000 euro și 2.000.000 euro", mai preciza DNA.