Străinii care solicită drept de ședere permanentă în România vor trebui ca, pe lângă alte condiții, să o îndeplinească și pe aceea de a nu reprezenta un pericol pentru securitatea națională și de a nu fi săvârșit pe teritoriul României infracțiuni pentru care să fi primit o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani", conform unui proiect de ordonanță care modifică actul normativ referitor la regimul străinilor. De asemenea, refuzarea dreptului de ședere va trebui decisă în funcție de fiecare caz în parte, fără a fi bazată pe considerente economice.
Un punct al primului alineat al articolului referitor la condițiile cumulative pe carte străinii trebuie să le îndeplinească pentru a li se acorda dreptul de ședere permanentă în România va fi modificat și va include doar formularea "nu prezintă pericol pentru securitatea națională", forma în vigoare a OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România prevăzând că "nu prezintă pericol pentru ordinea publică si siguranța națională", scrie News.ro.
Conform proiectului de OUG, la același alineat este adăugat un nou punct, conform căruia, pentru a avea drept de ședere șermanentă în România, străinii nu trebuie să "constituie o amenințare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracțiunilor săvârșite cu intenție pe teritoriul României, pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani".
Și articolul 74, referitor la refuzul acordării dreptului de ședere permanentă, va fi modificat, urmând să fie completat cu un nou alineat: „Decizia de refuz a acordării dreptului de ședere pe termen lung se ia ținând cont de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității. Refuzul nu se bazează pe considerente economice".
Conform MAI, modificările sunt făcute ca urmare a "scrisorii Comisiei Europene nr. SG(2017)D/19171 din data de 08.12.2017 de punere în întârziere în cauza 2017/4109, acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene având ca obiect lipsa justificării respingerii cererilor de permise de ședere pe motive de securitate publică" și "întrucât Comisia Europeană consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în ceea ce privește transpunerea în legislația națională a dispozițiilor art. 6 alin.(1) teza a II-a și alin.(2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr.16/44 din data de 23 ianuarie 2004, cu modificările ulterioare".
