O schemă de ajutor de stat care ar fi trebuit să-i ajute pe producătorii din domeniul agricol și alimentar să mai recupereze din pierderile înregistrate în perioada pandemiei a creat, în fapt, o nemulțumire uriașă.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
VEZI AICI ȘI Fermierii au luat cu asalt notariatele
300 milioane euro, destinate micilor producători (50 milioane euro) și firmelor din domeniul alimentar (250 milioane euro) s-au epuizat în mai puțin de 15 minute, zeci de mii de aplicanți rămânând pe dinafară. Metoda de repartizare a fost „primul venit, primul servit“, solicitanții aplicând pe o platformă dedicată, scrie Adevarul.
Startul a fost pe 26 mai pentru granturile de capital de lucru, suma de 250 milioane euro epuizându-se în primele cinci minute. Până în 31 mai, termen final, s-au încărcat peste 10.000 solicitări, însă conform estimărilor specialiștilor nu vor putea încasa bani (între 5.000 și 120.000 euro, în funcție de cifra de afaceri) mai mult de 4.000 solicitanți.
„Măcel“ a fost și în 27 mai pe cele 50 milioane euro pentru care au aplicat peste 32.000 fermieri (și doar 10.000 sunt eligibili), suma epuizându-se în primele 15 minute. Cereri au fost, în schimb, încărcate în continuare, cu speranța că în urma verificărilor mai pot să fie eliminate anumite cereri care nu îndeplinesc condițiile enunțate.
A fost, în fapt, o luptă a consultanților, spun fermierii, și nu doar ei. S-au plătit sume cuprinse între 50 lei și chiar și 1.500 lei către operatori care să încarce documentele în aplicație, bani pe care fermierii care nu vor fi pe lista finală, cea a beneficiarilor, îi pierd pur și simplu.
„Poți produce legume excepționale chiar dacă nu știi să aplici online pentru microgranturi!“
De ce fermierul 10.001, îndeplinind toate criteriile de eligibilitate, pierde banii pentru că nu a ajuns la timp în fața calculatorului sau, fermier fiind, poate nici măcar nu știe să îl pornească? (…) Să știți dragi guvernanți că poți produce legume excepționale chiar dacă nu știi să aplici online pentru microgranturi! Și hotărâți-vă! Banii sunt pentru fermieri sau pentru IT-isti pasionați de agricultură? “ este doar o reacție din sutele de mesaje ale fermierilor postate pe rețelele sociale. „A fost pentru șmecherii care au știut dinainte ce va fi și s-au pregătit. Noi ne-am organizat cu șapte persoane cu semnătură, (n. red. – semnătura electronica era obligatorie) nu se puteau urca în sistem mai mult de două, cel mult trei cereri pe semnătură în cele 15 minute“, a declarat consultantul Ion Păunel.
Acesta susține că o altă nedreptate care s-a făcut prin acordarea acestor microgranturi și a granturilor pentru capital de lucru este aceea că, din nou, marile ferme au luat „partea leului“, iar asta s-a întâmplat în ciuda criticilor pe care instituțiile europene le-au adus chiar de curând, în observațiile făcute la Programul Național Strategic. În observații se constata că România nu susține aproape deloc cu fonduri fermele mici și fermele de familie, deși tendința europeană este tocmai aceea de a dezvolta acest sector.
„Dacă s-ar fi împărțit jumătate-jumătate, deși li se puteau da fermierilor mici chiar mai mulți bani, pentru că ei sunt excluși constant, era altceva. Dar de la 250 de milioane, cât încasează fermele mari, la 50 de milioane cât ne-au revenit nouă... Și de la 5.000 euro la 120.000, cât poate să ia o firmă mare, e iarăși o diferență enormă“, spune Păunel.
„E bine, totuși, că banii au venit, cineva dintre fermieri i-a luat, dar ca și nebunie, a fost. Poate că pe viitor vor gândi altfel. Trebuie aplicate și criterii astfel încât să fie o departajare, dar asta presupune mai mult timp. Poate că a fost nevoie să se grăbească (n. red. – Ministerul Agriculturii) să nu pierdem banii, poate nu știm tot“, a declarat directorul executiv-adjunct al Direcției Agricole Județene Olt, Mihaela Mareș, cu privire la situația creată.
