Ministerul Agriculturii transmite Parlamentului, ca răspuns la întrebarea unui senator PSD, că în România, în cursul anului 2016, un număr de 155 de cetățeni străini care dețin terenuri agricole au solicitat fonduri prin APIA, pentru o suprafață de peste 2.500 de hectare, însă în statistică nu sunt incluse și persoanele juridice, transmite News.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Senatorul PSD Lucian Trufin a adresat o întrebare Ministerului Agriculturii cu privire la statistica privind suprafața terenului agricol din România care se află în prezent în proprietatea privată a cetățenilor străini.
Ministerul a transmis că în datele existente sunt incuse doar persoanele care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit APIA și sunt excluse persoanele juridice pentru care cererile pentru măsurile de sprijin pot fi depuse de către administrator/împuternicit/delegat, persoană cu cetățenie română.
"Din interogarea bazei de date a Agenției, în campania 2016 au depus cereri pentru măsurile de sprijin finanțate din fonduri europene și bugetul național un număr de 155 de persoane străine, cu o suprafață solicitată de 2.637,90 ha. Din cei 155 fermieri persoane străine, până la această dată a fost autorizată la plată suma de 291.027,65 euro pentru un număr de 119 fermieri persoane străine", se arată în răspunsul Ministerului Agriculturii.
În vara anului 2016, Guvernul Cioloș a anunțat măsuri care să vizeze îngreunarea achiziționării terenurilor agricole de către cetățeni străini, pentru a putea fi favorizate fermele familiale.
„Eu am cerut deja, e un grup de lucru inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finanțe, cu câțiva experți din mediul economic din România, care cunosc situația și vreau să găsim toate mijloacele prin care vânzarea de terenuri să se facă în așa fel încât să fie favorizate comunitățile locale în utilizarea terenurilor”, a spunea fostul premier Dacian Cioloș, în vară, după o întâlnire cu fermierii.
În luna noiembrie, președintele Klaus Iohannis declara că proprietarii a 30% din terenul agricol din România sunt străini, proporție care "îl îngrijorează" și consideră că este nevoie de o altă legislație, care să protejeze românii, propunând un sistem de preempțiune pentru stat și pentru comunități.
Tot în luna noiembrie, proiectul de lege privind vânzarea terenurilor, care stabilește suprafețele ce vor putea fi achiziționate, a fost definitivat, a declarat ministrul deatunci al Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat News.ro, în care a anunțat decizia de a impune o limită de 500 de hectare pentru persoanele juridice și de 150 de hectare în cazul persoanelor fizice.
Cu toate acestea, proiectul nu prevedea condiții diferite pentru străini. “Am decis în final să reducem la 500 de hectare pentru persoanele juridice și 150 de hectare pentru persoanele fizice. Așa va ieși legea din minister în perioada următoare și o vom duce la avizat la celelalte ministere, iar următorul parlament va trebui să adopte legea respectivă”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
El a explicat și condițiile în care un cetățean poate cumpăra o suprafață mare de teren în România: “Un cumpărător de teren nu poate achiziționa decât dacă are domiciliul stabilit în România, dacă este de cel puțin cinci ani fermier, iar 75% din veniturile sale provin din agricultură”.
Întrebat dacă această lege nu ar favoriza fermierii români în procesul de achiziție a terenurilor agricole, Irimescu a spus că nu face nicio discriminare între români și străini.
“Legea nu face nicio discriminare între români și străini. Toți cetățenii europeni care îndeplinesc condițiile pe care le îndeplinesc și românii pot cumpăra terenuri agricole în România”, a completat Irimescu.
