România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în funcție de suprafața de teren certificată pentru agricultură organică, relevă Eurostat, pe baza datelor din 2019.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Totuși, România a urcat în clasament față de anul anterior, fiind în fața Bulgariei, Irlandei și Maltei în funcție de ponderea agriculturii organice. În 2018, România ocupa penultima poziție în funcție de culturile organice, pe ultimul loc fiind Malta.
În 2019, 395.228 de hectare de teren agricol din România, adică 2,9% din suprafața folosită pentru agricultură, erau destinate culturilor organice. Față de 2012, suprafața de teren agricol pentru culturi organice din România a crescut cu 37,1%, iar față de 2018, creșterea a fost de 21%.
Ponderea acestor terenuri în suprafața totală cultivată din România a crescut de la 2,4% în 2018, respectiv 1,9% în 2017.
Bulgaria are o pondere de 2,3%, Irlanda - 1,6%, iar Malta - 0,5%.
Suprafața de teren pentru agricultură organică a scăzut în România în 2015 și 2016, atât ca număr de hectare, cât și ca pondere, însă ulterior s-a situat constant pe o traiectorie ascendentă.
La nivelul UE, 13,8 milioane de hectare de teren erau, în 2019, destinate agriculturii organice, reprezentând 8,5% din suprafețele agricole utilizate.
Din 2012, suprafețele pentru agricultura organică din UE au crescut cu circa 46%. Cele mai mari procente de suprafață agricolă pentru culturi organice din Uniunea Europeană sunt în Austria (25,3%), Estonia (22,3%), Suedia (20,4%), Italia și Cehia (fiecare cu câte 15,2%).
