Mai mulți foști șefi ai Audi sunt acuzați de procurorii germani de faptul că au contribuit la dezvoltarea de motoare care încălcau legea. Fiecare dintre cei acuzați a avut propriul rol în companie, la momentul la care s-a luat decizia tehnică, însă fiecare se apără spunând că nu este vinovat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Rupert Stadler era CEO al Audi AG la momentul izbucnirii Dieselgate, el fiind și cel care avea decizia finală în cadrul companiei. El susține însă acum, în fața judecătorilor, că inginerii nu i-au prezentat toate informațiile din care ar fi putut lua decizia corectă. Stadler a apărut pentru prima dată în procesul intentat de procurori șefilor din Audi, după ce a fost ținut o vreme la ușa tribunalului, în frig, după cum relatează presa germană. El a susținut apoi că nu a putut să realizeze frauda care se derula în companie, pentru că nu a avut imaginea de ansamblu. Inginerii "au fost, așadar, de vină".
Rupert Stadler, în vârstă de 57 de ani, a fost menținut în funcție multă vreme după izbucnirea scandalului Dieselgate în SUA. Odată ajuns în Germania, scandalul i-a determinat pe anchetatori să investigheze modul în care s-a desfășurat procesul de dezvoltare a motorului ilegal. În același timp, investitorii de pe bursă au acuzat șefii VW Group că au ascuns amploarea scandalului împiedicându-i astfel să evite marea prăbușire a acțiunilor din 2015. Acesta este însă subiectul altui proces, în care sunt acuzați Martin Winterkorn, fost CEO al VW Group, alături de alți șefi din companie.
În ceea ce privește procesul de la Audi, dosarul vizează vinovații care au ascuns și au încercat să mușamalizeze implicațiile Dieselgate în cadrul mărcii premium a grupului. Stadler vorbește despre o tactică diferită a inginerilor, spre deosebire de cei de la VW, astfel că persoanele care au participat efectiv la crearea dispozitivului de manipulare a testelor de emisii nu au oferit pe parcursul investigației interne decât unele informații, astfel că nu a putut lua o decizie corectă și să oprească utilizarea unor motoare considerate ilegale. Astfel, Audi a continuat să vândă motoarele chiar dacă scandalul explodase atât în SUA, cât și în Europa. Pentru această acuzație, pedeapsa pe care o poate primi fiecare din directorii inculpați ajunge până la 10 ani de închisoare.
Avocații lui Stadler resping acuzațiile și spun că nu există suficiente probe care să dovedească faptul că Rupert Stadler a avut toate informațiile necesare pentru a decide oprirea vânzărilor. Numai că unii dintre inginerii implicați susțin că șefii cunoșteau încă de la început despre utilizarea tehnologiilor care manipulau comportamentul motoarelor în timpul testelor.
Potrivit rechizitoriului, Audi a vândut peste 400.000 de automobile echipate cu motoare diesel pe care erau montate dispozitive ilegale. Cea mai mare parte a acestor motoare a fost vândută în SUA, în timp ce în Europa au ajuns mai puțin de 100.000 de automobile, majoritatea în Germania. Acuzațiile aduse lui Rupert Stadler sunt cele de fraudă și publicitate înșelătoare.
Rupert Stadler a fost arestat în 2018, în timp ce era CEo al Audi. Șeful său, Herbert Diess, CEO al Volkswagen Group, s-a declarat la acel moment șocat de decizia procurorilor. „Arestarea CEO-ului unui brand major de automobile e ceva ce nu s-a mai întâmplat”, a spus Diess atunci. Compania l-a suspendat pe Stadler din funcții, înlocuindu-l după câteva luni cu Bram Schot.
