Atunci când urcă la bordul unui tren sau altui mijloc de transport fără un bilet sau abonament valabil, călătorul încheie practic un contract cu operatorul de transport, fiind pasibil de răspundere în instanță în cazul neachitării costului transportului.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
Această situație este valabilă în cazul în care accesul în mijocul de transport este liber, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, plecând de la un caz care se judecă în Belgia.
De ce este important: Instanțele statelor membre ale Uniunii Europene, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, pot să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național, ci este de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții, dar această decizie a CJUE este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.
Societatea Națională a Căilor Ferate Belgiene (SNCB) amendează călătorii care efectuează o călătorie cu trenul fără a deține o legitimație de transport valabilă. La momentul faptelor judecate, călătorilor li s-a oferit posibilitatea de a-și regulariza situația fie prin achitarea imediată a prețului călătoriei, majorat cu o suprataxă denumită ”prețul de bord”, fie prin achitarea, în termen de 14 zile de la constatarea încălcării, a unei sume forfetare de 75 de euro. După scurgerea acestui termen de 14 zile, rămânea posibilitatea de a plăti o sumă forfetară de 225 de euro.
Situația este similară cu cea întâlnită în alte state membre, inclusiv în România.
În speță, trei călători amendați nu au utilizat niciuna dintre aceste posibilități. Prin urmare, SNCB i-a chemat în judecată în fața Vredegerecht te Antwerpen (judecătorul de pace din Antwerpen, Belgia), pentru a-i obliga să îi plătească, sumele de 880,20 euro, de 1.103,90 euro și, respectiv, de 2.394 de euro.
Judecătorul de pace din Belgia a solicitat CJUE să clarifice dacă o situație în care un călător urcă la bordul unui tren în vederea efectuării unei călătorii fără să își fi procurat o legitimație de transport intră în sfera noțiunii de ”contract de transport”.
În hotărârea pronunțată, Curtea de Justiție arată, mai întâi că, pe de o parte, prin faptul că permite accesul liber la tren și, pe de altă parte, prin faptul că urcă la bordul acestuia în vederea efectuării unei călătorii, atât întreprinderea feroviară, cât și călătorul își manifestă voința concordantă de a intra într-un raport contractual.
În ceea ce privește aspectul dacă deținerea unei legitimații de transport de către călător este un element indispensabil pentru a putea considera că există un ”contract de transport”, Curtea consideră că legitimația de transport nu este decât instrumentul care materializează contractul de transport.
”Noțiunea de ”contract de transport” este independentă de deținerea unei legitimații de transport de către călător și include o situație în care un călător urcă la bordul unui tren liber accesibil în vederea efectuării unei călătorii fără să își fi procurat legitimație de transport”, a comunicat CJUE.
Curtea europeană a arătat, însă, că instanțele naționale au competența de a modera clauza penală, adică nivelul sancțiunilor, cu condiția ca o astfel de clauză să se regăsescă în acte cu putere de lege sau norme administrative obligatorii.
