Carlos Ghosn a dat în judecată Nissan și Mitusbishi, în Olanda, acolo unde se află sediul Alianței Renault Nissan, respectiv, al Alianței Nissan - Mitsubishi. Fostul executiv al japonezilor cere 15 milioane de euro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În timp ce se pregătește pentru propriul proces, în care este acuzat de procurorii japonezi de mai multe fapte comise în perioada în care a condus Nissan, Carlos Ghosn a decis să dea în judecată atât Nissan cât și Mitsubishi, potrivit unor informații publicate de presa olandeză.
Carlos Ghosn cere 15 milioane de euro despăgubiri de la cele două companii pe care le-a condus, deoarece nu au respectat legislația atunci când l-au destituit. Acuzațiile din acest dosar se bazează pe legislația olandeză, se pare, care este foarte strictă în privința procedurilor de concediere a liderilor companiei. Un avocat consultat de jurnaliști susține că orice companie trebuie mai întâi să prezinte directorilor acuzațiile care li se aduc, să prezinte probele pe care se bazează , abia după asta pot trece la măsurile disciplinare. În cazul lui Ghosn, demiterea s-a făcut fără nicio astfel de procedură prealabilă.
Ghosn a decis să inițieze acest demers în Olanda pentru că Nissan și Mitsubishi au sedii ale companiilor în această țară. Este vorba atât despre Alianța Renault - Nissan, care funcționează în cadrul Renault Nissan BV, dar și despre Nissan Mitsubishi BV. În plus, Carlos Ghosn și-a ales domiciliul fiscal în Olanda încă din 2012, ca fiind mai favorabil, deși este cetățean francez, libanez și brazilian.
Dosarul a fost depus la instanță și se așteaptă fixarea unui prim termen de judecată.
Carlos Ghosn a fost demis din cadrul Nissan și Mitsubsihi la sfârșitul anului trecut, după ce procurorii l-au arestat pentru rpima acuzație, cea în care se presupune că ar fi comis o fraudă prin declararea eronată a veniturilor sale la autoritățile pieței de capital. El a fost eliberat o dată și apoi rearestat, pentru ca, în final, să fie eliberat în aprilie din nou, plătind 4 milioane de euro cauțiune.
