Înmatriculările de automobile electrice continuă să crească în UE, cu o cotă de piață care s-a apropiat de 10%, alături de propulsia PHEV, cu 9,1% și cea hibrid, care a depășit 20%, în trimestrul al treilea.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Industria auto din Europa s-a schimbat masiv în ultimii ani, iar rezultate din ultimul trimestru, în care criza pandemică și cea a industriei de electronice au afectat masiv producția și vânzările, au schimbat radical obiceiurile de consum ale europenilor și statisticile privind vânzările. Pentru prima dată în istorie, propulsia hibrid a depășit motorizările diesel, ceea ce înseamnă că europenii sunt pregătiți și au ales deja să înlocuiască vechile mașini cu motorină cu unele hibrid, benzină plus electric.
Concret, în sectorul vehiculelor cu motoare exclusiv cu combustie, mașinile alimentate cu benzină au reprezentat în trimestrul 3 un volum de 855.476 unități, diminuându-se la 35,1% din piață (scădere de 12,5 puncte procentuale față de 2020), în timp ce mașinile diesel au pierdut 10,2 puncte procentuale, în iulie – septembrie, ajungând la o cotă de piață de numai 17,6%, cu 381,473 unități înmatriculate (cu aproape 300.000 mai puține decât anul trecut).
În sectorul vehiculelor cu propulsie alternativă (mașini cu baterii, hibride cu încărcare și hibride fără încărcare, plus combustibili alternativi, gaze și GPL) cea mai mare pondere este ocupată de mașinile cu motorizări hibrid, practic cele care au preluat rolul dieselului transformându-se din motoare pe benzină clasice. Cu un volum de 449.506 unități și o creștere de 31,5%, acestea sunt, în același timp, cele mai poluante vehicule din sectorul cu propulsie alternativă. Vedetele sectorului sunt însă mașinile complet electrice, care au crescut cu 56,7%, la 212.582 unități, ajungând la 9,8% din piața de automobile. Lângă ele stau mașinile PHEV, care nu au emisii zero, dar ar trebui să poată rula zeci de kilometri exclusiv electric, grație bateriilor mai mari decât ale hibridelor, fiind capabile în același timp să fie încărcate la priză. Acestea au crescut cu 42,6% în trimestrul 3, la 197.300 unități, având o cotă de piață de 9,1%.
Nu în ultimul rând, propulsiile bazate pe gaze naturale sau pe GPL au contribuit și ele la reducerea emisiilor poluante, în special cu ajutorul motoarelor hibride cu GPL și benzină vândute de Dacia și Renault. În total, au fost înmatriculate 62.574 mașini cu GPL (+28,1%) și 8.311 unități (în scădere 48,8%).
România are o evoluție diferită, în funcție de tipurile de motorizări alternative analizate. Cea mai mare creștere este pe segmentul de PHEV, de peste 200%, însă volumul este ceva mai redus, comparativ cu celelalte segmente (905 unități, +212,1% în trimestrul 3, 1.723 unități și creștere +209,3% pe nouă luni). Pe cel mai important segment, al vehiculelor complet electrice, creșterea este mai mică, dar volumul un pic mai mare: pe trimestrul 3 sunt 1.040 unități, creștere de 28,9%, iar pe cele nouă luni care au trecut sunt 1.914, unități, creștere de 36,1%, fiind evidentă influența Rabla Plus în a doua parte a anului. Aici este așteptată însă intrarea în statistici a celor aproximativ 3.500 de Dacia Spring pe care constructorul a spus că le va livra în acest trimestru și care ar trebui să se înmatriculeze (cel puțin parțial). Sectorul de hibride fără încărcare rămâne însă cel mai important ca volum, având în același timp o creștere masivă, în detrimentul propulsiei cu benzină și diesel (10.355 unități în trim. 3, +153,6%, cu 22.829 pe primele trei trimestre, +165,5%).
Să mai precizăm că vânzările din România de mașini cu benzină au scăzut cu 26% în acest an, iar cele diesel, cu 33%.
În total, după trei trimestre, piața de vehicule complet electrice s-a dublat în UE, fiind înmatriculate 568.816 automobile electrice (+ 95,6%), cu un volum total de 801.025, dacă punem la socoteală și țările europene din afara UE (EFTA și UK), între care se regăsesc țări cu un grad foarte mare de adopție al acestei propulsii: Norvegia, Elveția și Marea Britanie.
