Piața locală a platformelor de mobilitate urbană este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing, care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană, este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing - de 881 milioane de lei.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbană (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, arată datele unui studiu efectuat de PwC România pentru Asociația ”Coaliția pentru Economia Digitală”.
”Densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă (numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori). Spre exemplu, în București, aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini. Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare”, spune Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.
În ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aproximativ 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval.
Ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare crestere înregistrandu-se în 2017 (42% față de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.
Numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aproximativ 20.000) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (precum Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aproximativ 22.000). Numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este de aproximativ 54.000.
Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii au 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 călătorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.
La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari, fiind de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populației să abandoneze sistemul deținerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing și servicii de e-hailing pentru a-și satisface necesarul de transport. Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuția sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de mașini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopția mașinilor electrice și autonome.
Viitorul mobilității urbane va fi caracterizat de:
- Electricitate - Creșterea ponderii autovehiculelor electrice;
- Autonomie - Apariția autovehiculelor autonome;
- Partajare - Creșterea ponderii sistemelor de car-sharing;
- Conectivitate - creșterea numărului de autovehicule conectate cu multipli senzori și dispozitive de comunicație
- Actualizare anuală - Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea sa fie achizitionate la valoarea întreagă, ci plătite în sume mici per folosire/inchiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase)
