Senatorii au respins luni proiectul PSD care stabilește că autovehiculele second hand din străinătate vor fi comercializate doar de firme, iar persoanele fizice nu vor putea cumpăra decât cel mult un singur astfel de automobil în 2 ani. Guvernul nu s-a opus proiectului, deși a semnalat Parlamentului că legea încalcă reglementările UE și dreptul constituțional la proprietate.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
La votul din Senat, reprezentantul Ministerului Finanțelor a arătat că nu susține proiectul și a susținut că Guvernul nu ar fi transmis un punct de vedere asupora proiectului, deși adresa cu acest punct de vedere a ajuns la Parlament din 22 martie.
În punctul de vedere, Guvernul a arătat că prevederile legii încalcă directiva europeană privind TVA, dar și prevederile constituționale privind dreptul al proprietate. În ciuda acestor încălcări legislative, Executivul nu s-a exprimat în sensul nesusținerii proiectului, așa cum o face în cazul proiectelor cu care nu este de acord.
Dacă proiectul va fi adoptat în cele din urmă de Camera Deputaților, unde va fi transmis spre dezbaterea finală, interdicțiile cu impact asupra dreptului de proprietate și a posibilității de a dispune de patrimoniul personal ar fi mult mai dure decât reglementările prin care și Guvernul vrea să descurajeze, la nivel fiscal, prin taxe mai mari, persoanele care cumpără mai multe mașini vechi din străinătate și le vând în țară fără să plătească impozit.
Autorii legii - 41 de deputați PSD - care vrea să interzică persoanelor fizice să cumpere mai mult de o mașină mașini second-hand la doi ani susțin că au în vedere o colectare mai eficientă a impozitelor la bugetul de stat și eliminarea operațiunilor comerciale nefiscalizate de autovehicule second-hand achiziționate în spațiul intracomunitar și revândute în România.
Proiectul nu arată ce poate face un cetățean în situația în care autovehiculul second-hand cumpărat se distruge sau devine complet nefuncțional la mai puțin de doi ani după achiziție, caz în care nu îl poate înlocui cu o altă mașină veche, dacă nu își permite una nouă, decât după ce trece perioada de doi ani prevăzută de lege. Neclară este și situația autovehiculelor vechi cumpărate și înmatriculate de persoane fizice române în alte state, precum Bulgaria, a căror liberă circulație nu poate fi îngrădită nici în România pentru a nu încălca tratatele UE. De altfel, dacă proiectul va fi adoptat, practica, oricum destul de răspândită, de a înmatricula și asigura în Bulgaria mașini, riscă să devină și mai extinsă în condițiile în care în România va fi interzisă achiziția în sine la intervale mai mici de doi ani.
Inițiatorii invocă ”concluzii ale inspecțiilor derulate de inspectorii ANAF”, potrivit cărora activitățile comerciale în România cu autovehicule second-hand achiziționate din spațiul intracomunitar au fost derulate de persoane fizice și juridice fără achitarea TVA și a impozitului pe profit aferent, o mare parte din operațiunile comerciale nefiind înregistrate în evidențele contabile ale companiilor.
Pentru a putea restricționa importul de mașini second-hand de către oamenii obișnuiți, precum și achiziția acestora chiar și de pe piața internă, proiectul de lege își propune modificarea unui articol din Codul fiscal care se referă la Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități.
”România se confruntă în ultimii ani cu o creștere explozivă a înregistrărilor de autovehicule second-hand, fapt care a condus la o îmbătrânire a parcului auto, cu mult peste media Uniunii Europene, și la o poluare fonică și de mediu pentru cetățenii României. Conform statisticilor, în primele opt luni ale anului 2017, au fost înmatriculate aproximativ 340.000 de autoturisme second-hand, iar 71% dintre ele au peste 10 ani vechime. Față de anul 2016, mașinile cu vechime peste 10 ani au inregistrat o creștere de 111%, ajungând să aibă o pondere de 60 % din totalul înmatriculărilor în 2017, comparat cu 45% in 2016”, arată autorii proiectului de lege.
Prin urmare, aceștia propun ca doar persoanele juridice să poată importa și comercializa autovehicule second-hand din străinătate.
Mai mult, persoanelor fizice le va fi interzis să cumpere mai mult de un autovehicul second hand adus din străinătate într-o perioadă de doi ani.
Un proiect de modificare a Codului fiscal, pus în dezbatere de Guvern, își propune, însă, să descurajeze fiscal achizițiile de mașini vechi, reglementând situația persoanelor care importă în număr mare autovehicule second-hand cu scopul de a le comercializa, dar ulterior nu achită impozite și TVA.
Astfel, Guvernul stabilește ca veniturile obținute de persoane fizice începând de la a treia mașină vândută să fie considerate venituri din alte surse, urmând ca impozitul să fie calculat de către Fisc pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, impozitul fiind final. Pentru vânzarea din patrimoniul personal a cel mult două mașini se menține regimul actual, adică veniturile nu vor fi impozitate.
Potrivit informațiilor comunicate de ANAF, referitoare la comercializarea autoturismelor rulate, în 2016, s-a constatat faptul că există persoane fizice neînregistrate fiscal, care au deținut în proprietate și au tranzacționat, fiecare, un număr ridicat de autoturisme (10-50 autoturisme).
Astfel, anul trecut, 1.152 de persoane fizice au operat un număr mai mare de 3 înmatriculări de autoturisme, iar 63 de persoane fizice dețineau în proprietate un număr de 50 autovehicule rulate. Ca urmare a faptului că aceste persoane desfășoară o activitate economică, dar nu se autorizează potrivit legii, nu se înregistrează fiscal și nu declară veniturile realizate din desfășurarea activității, considerând că autoturismele vândute sunt din patrimoniul personal, pentru care nu se datorează impozit, se impune luarea unor măsuri care să prevină astfel de situații, argumentează Guvernul.
