Serviciile de ridesharing, precum Uber, vor trebui autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii. Autorizația va fi emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Această sumă va trebui plătită anual de platformele de ridesharing, în caz contrar autorizația urmând a fi anulată. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație va fi sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul care conține toate aceste noi reguli a fost pregătit pe baza deciziei recente a Curții Europene de Justitie, care a decis că serviciile de transport care functioneaza prin intermediul unor platforme digitale, pe modelul economiei colaborative, sunt “servicii de transport urban necolectiv” și că revine statelor membre responsabilitatea de a crea un cadru de reglementare.
Proiectul de lege definește astfel serviciile prestabilite de tip ridesharing și propune prevederi cu privire la autorizarea, taxarea, obligațiile operatorilor și ale șoferilor, precum și privind protecția beneficiarilor de astfel de servicii.
”Reglementarea acestor servicii va duce la creșterea veniturilor atât la bugetul de stat, cât și la bugetele locale, prin taxele și contribuțiile plătite de operatori, pe de-o parte, cât și de șoferii parteneri, pe de altă parte”, arată autorii proiectului.
Conform acestuia, prestarea de servicii prestabilite de tip ridesharing pe raza unei unități administrativ-teritoriale locale va fi supusă autorizării de către autoritățile administrației publice locale ce administrează unitatea adminstrativ-teritorială respectivă.
Pentru obținerea autorizației, deținătorul platformei tehnologice va depune la autoritatea administrației publice locale următoarele documente și informații:
a) certificatul de înregistrare la registrul comerțului din țara de origine precum și dovada numirii reprezentantului său legal, în cazul în care este o societate cu sediul în afara României;
b) o descriere a întreprinderii;
c) o declarație a conducerii întreprinderii că aceasta nu se află în insolvență;
d) o scrisoare de bonitate bancară emisă de o bancă;
e) o descriere a caracteristicilor și funcțiilor platformei tehnologice, a modalității de functionare si a conformării acesteia cu cerințele prezentei legi precum și indicarea adresei de web/i nternet de unde aceasta poate fi descărcată/ instalată pentru a fi analizată/ testată de autoritatea competentă.
În acest caz, proiectul are în vedere și crearea unui cont gratuit pentru ca autoritatea administrației publice locale să testeze aplicația.
Proiectul mai stabilește că dacă deținătorul platformei tehnologice este o firmă cu sediul social într-un alt stat decât Romania, aceasta este obligată să deschidă și să păstreze pe toată perioada în care își desfașoară activitatea pe teritoriul României un birou de reprezentanță în scopul reprezentării sale în fața autorităților din România.
Autoritatea administrației publice locale va emite autorizația în favoarea solicitantului sau, după caz, va refuza emiterea acesteia în termen de 30 zile lucrătoare de la depunerea documentației cerute.
”Autorizația se emite pe o perioadă nedeterminată cu condiția ca deținătorul platformei tehnologice în favoarea căruia a fost emisă să îndeplinească și să se conformeze prezentei legi pe toata perioada în care îți desfașoară activitatea”, prevede proiectul de lege.
Respingere autorizatiei poate fi atacată în fața instanțelor de judecată în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.
Autorizația emisă de autoritatea administrației publice locale intră în vigoare dupaă plata de catre deținatorului platformei tehnologice către autoritatea administrației publice locale a unei taxe de autorizare de 50.000 lei, potrivit propunerii din proiect. Neplata taxei in termen de 30 de zile de la data emiterii autorizatiei îndreptățește autoritatea emitentă să anuleze autorizația.
Totodată, deținătorii de platforme tehnologice autorizați să desfășoare activități pe teritoriul Romaniei vor plăti către autoritatea administrației publice locale, anual, o taxa de 50.000 lei. Neplata taxei anuale în termen de 30 zile de la data scadenta îndreptățește autoritatea emitentă să suspende autorizația până la plata taxei anuale.
Neplata taxei anuale în termen de 90 de zile de la data scadenta poate conduce la anularea autorizației.
Proiectul prevede și amenzi cuprinse între 5.000 lei și 50.000 lei pentru acceptarea pe platforma tehnologică a unor șoferi care nu indeplinesc condițiilestabilite în lege, nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal ale utilizatorilor platformei tehnologice sau pentru schimbarea termenilor si conditiilor de utilizare a acesteia fără notificare prealabilă
”Facilitarea, coordonarea, intermedierea sau prestarea de servicii prestabilite de tip ridesharing de către o persoana fizică sau juridică în lipsa unei autorizații valabile constituie contravenție, dacă potrivit legii penale fapta nu constituie infracțiune, și se sanctionează cu amendă de 5% din cifra de afaceri realizată pe teritoriul Romaniei”, mai prevede proiectul.
Autorii au introdus și condiții pentru șoferii și automobilele utilizate în serviciul de ridesharing.
Astfel, vor fi acceptați pe platforma tehnologică doar șoferilor care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: au cel puțin 21 de ani și dețin un certificat profesional pentru conducătorii auto; permis de conducere de categoria B cu o vechime de cel puțin 1 an; din certificatul de cazier judiciar al persoanei trebuie să rezulte că aceasta nu a fost condamnată pentru infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice, infracțiuni privind traficul si consumul de droguri, infracțiuni contra vieții, sănătății și integrității corporale, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății si integrității sexuale, infracțiuni contra patrimoniului.
De asemenea, șoferii nu trebuie să fi avut suspendat carnetul de conducere în ultimii 5 ani pentru conducerea sub influența alcoolului sau a substanțelor stupefiante și să nu fi implicați în accidente rutiere soldate, din culpă, cu rănire sau deces.
Totodată, atunci când își desfășoară activitatea, șoferul trebuie să dețină la bordul autoturismului și să prezinte următoarele documente organului de control rutier: permisul de conducere; certificatul de înmatriculare al autovehiculului; polița de răspundere civilă legală și polița de răspundere civilă auto; o copie tiparită a contractului încheiat cu deținătorul platformei tehnologice; copie după autorizația de funcționare emisă deținătorului platformei tehnologice și toate celelalte documente care trebuie prezentate organului de control, conform Codului Rutier, în cazul unui control rutier.
Autovehiculele ce vor fi utilizate de șoferi pentru cursele de tip ridesharing nu vor fi mai vechi de 15 ani; vor avea inspecția tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 12 luni; vor fi, la momentul cursei, pe deplin funcționale și conforme din punct de vedere tehnic cu Codul Rutier.
În ce privește cerințele solicitate în lege pentru serviciile de ridesharing, autorii pare că au copiat chiar standardele pe care le oferă în prezent aceste platforme în ce privește calcularea costului unei curse, traseul acesteia sau acordarea de calificative șoferilor.
O noutate o constituie însă obligația pltaformelor de ridesharing de a furniza un serviciu de asistență a pasagerilor de către o echipă ce este disponibilă și accesibilă timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână pentru incidente survenite pe durata cursei.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, toate autoritățile administrației publice locale vor emite toate deciziile și reglementările interne și locale necesare în vederea autorizării serviciilor de ridesharing.
Toate firmele care facilitează servicii prestabilite de tip ridesharing la data adoptării prezentei legi vor beneficia de o perioadă de tranziție de 6 luni de la data la care primăriile introduc noul sistem, perioadă în care pot face modificările necesare activitătii lor pentru a se conforma pe deplin prevederilor noii legi, se mai arată în proiect.
