ULTIMA ORĂ Program de guvernare PNL: Liberalii reiau ideea construirii autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat, abandonată brusc de Guvernul Dăncilă. Plus, inel feroviar pentru București

Viitorul eventual cabinet guvernamental Orban intenționează să demareze construcția autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat, așa cum își propusese și Guvernul Dăncilă. Executivul demis a renunțat brusc să construiască autostrada în parteneriat public-privat, proiectul fiind declarat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) drept obiectiv strategic de interes național și, astfel, ar fi urmat să fie finanțat cu prioritate din fonduri bugetare. Liberalii mai analizează și ideea unui inel feroviar în jurul Capitalei.

Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare

 ”Autostrada Comarnic-Brasov în lungime de 58,0  km și costuri 997,75 mil. de euro (prețuri 2014 MPGT) se va promova ca proiect pilot în PPP, prin dialog competitiv”, menționează programul de gyevrnare. 

Decizia în acest sens va fi însă doar dacă va fi obținut sprijinul Comisiei Europene și dacă instituțiile financiare internationale, Banca Mondială,  BEI și BERD, vor fi de acord să participe la finanțarea proiectului.

Cabinetul Orban vrea să utilizeze studiul de fezabilitate din 2015, ”pe un traseu și solutii tehnice moderne și prietenoase cu mediul ambiant (ex. tuneluri)”. 

Alte proiecte noi de investiții în domeniul rutirer, avansate în program, sunt drumurile expres: Craiova – Pitești; Conexiunea Aeroportului H. Coandă - Autostrada A3; Lugoj – Craiova.

Există și o listă de rezerva drumuri expres: Constanta – Tulcea – Brăila; Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret.           

Printre proiecte se numără și variantele ocolitoare (VO) sau centuri ocolitoare: Drumul Național Centura Municipiului București; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Bârlad; VO Timișoara; VO Zalău; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighișoara; VO Bistrița; VO Vatra Dornei; VO Rm. Vâlcea; VO Miercurea Ciuc; VO Câmpulung Moldovenesc.

În ce privește Bucureștiul, programul de guvernare al PNL prevede ”Analizarea oportunității promovării Proiectului “Inelul feroviar al Municipiului București”, dezvoltat ca un sector feroviar periurban de tip “pendulă – cadențat”, care ar putea sa fie o alternativă pentru transportul urban sustenabil, nepoluant”

Acest inel feroviar în zonele periferice ale Capitalei poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București și poate fi o soluție pentru conexiunea metropolei cu localitățile limitrofe, condideră liberalii. 

Noul ministru al Tranpsorturilor propus în Cabinetul Orban este deputatul și președintele comisiei de transporturi din Camera Deputaților, Lucian Bode.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Proiectul Oxigen, noua taxă auto din Capitală, are undă verde. Proprietarii unor mașini scapă de taxă

După decizia CSAT, de la finele lunii iulie, premierul Dăncilă spunea că banii alocați de la buget sunt, de fapt, varianta mai rapidă, în condițiile în care până acum, de foarte mulți ani, nu a fost făcut absolut nimic.

"După cum știți, autostrada Comarnic - Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă", afirma Dăncilă, fără să mai avanseze acum vreo dată privind etapele realizării viitorului drum de mare viteză.

Până atunci, Dăncilă pleda în favoarea parteneriatului public-privat, la care apoi a renunțat.

"Eu cred în această lege a parteneriatului public-privat, este o lege care pentru prima dată introduce garanția de la stat, ceea ce dă mai multă încredere celor care vor să se implice în acest parteneriat public-privat. În altă ordine de idei, sunt firme mari, sunt firme care și-au arătat interesul și eu cred că de data aceasta, pornind de la această lege care este o lege bună, pornind de la oportunitățile pe care le avem, pornind de la încrederea în Guvernul României, pentru că trebuie să existe și încredere în guvern, eu cred că vom face acest lucru și viitorul ne va dovedi cele spuse de mine", afirma premierul în primăvară.

Anterior Guvernul Dăncilă anunțase că va finaliza negocierile cu asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia) pentru construcția și operarea în regim de parteneriat public-privat a autostrăzii Ploiești - Brașov, proiect estimat la 1,36 miliarde de euro.

China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel mondial, cu afaceri de aproape 80 de miliarde de dolari și peste 160.000 de angajați. CCCC ocupă locul 91 în lista primelor 500 de companii la nivel internațional, Fortune Global 500. CCCC a fost implicat în diferite proiecte, printre care și cel mai lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de 164,8 kilometri, situat în delta fluviului Yangtze și care face legătura între orașele Beijing și Shanghai. Podul a costat 8,5 miliarde de dolari.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Noi condiții și termene de autorizare pentru Uber, Bolt, Clever, Yango

Ministerul Transporturilor a renunțat anul acesta la a mai pregăti proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov cu Banca Mondială, ministrul Finanțelor spunând că a fost găsită o altă variantă, mai rapidă, pentru aceste lucrări.

În februarie, Profit.ro a anunțat că Guvernul și Banca Europeană de Investiții (BEI) poartă discuții cu privire la începerea unui proiect pilot de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, după ce autostrada Comarnic-Brașov nu a putut fi construită în acest mod. BEI a acordat în 2017 României finanțări record în valoare de aproape 1,9 miliarde euro, iar ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, s-a angajat, într-o discuție cu vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, ca autoritățile să nu mai prelungească acordurile de finanțare cu banca, cum s-a întâmplat în trecut.

Anunțul privind discuții privind un proiect pilot în regim de parteneriat public-privat a fost făcut în urma unei întrevederii a delegației guvernamentale conduse de vicepremierul Viorel Ștefan cu vicepreședintele BEI Andrew McDowell.

În acest context, vicepreședintele BEI a arătat că un proiect complex precum autostrada Comarnic-Brașov nu a fost cea mai potrivită alegere pentru un parteneriat public-privat.

”Comarnic-Brașov este un proiect complex, în termeni de parteneriat public-privat poate că nu a fost bine să fie primul dezvoltat astfel. Pentru reputația României, ca țară favorabilă parteneriatului public-privat, poate e mai bine să începem cu ceva mai ușor și, în acest mod, să creștem reputația României pentru a atrage investiții de acest fel. Din acest motiv, discutăm ce proiect ar putea fi dezvoltat în parteneriat public-privat”, a declarat vicepreședintele BEI.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Program de guvernare PNL: Primarii, "seduși" cu 80% din redevențele pe resurse naturale, promisiune veche de 8 ani, de pe vremea lui Boc

În decembrie 2015, Guvernul a decis că proiectul austostrăzii Comarnic-Brașov nu va mai fi realizat în parteneriat public-privat, după ce a eșuat concesiunea Vinci-Aktor-Comarnic. 

Recent, Guvernul a anunțat că va contracta de la Banca Mondială un împrumut de până la 35 milioane euro pentru operațiunile preliminare realizării proiectului de construcție a autostrăzii Ploiești-Brașov, inclusiv sectorul Comarnic-Brașov, banii urmând să fie acordați prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În decembrie anul trecut, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, noi reglementări privind legea parteneriatului public-privat.