Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează alături de ministerul de resort pentru a identifica acele unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, a declarat președintele Autorității, Dumitru Chiriță.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Pe hârtie avem o capacitate de producție foarte mare, de peste 24.000 MW, din care disponibili efectiv undeva la 16.000 MW. Cei 8.000 MW (diferența – n.r.) sunt în mare măsură megawați care nu există fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multă vreme. De aceea, vă informez că, împreună cu Ministerul Energiei, am reușit să facem o primă evaluare a acestor capacități, a celor 8.000 MW. Sunt peste 3.800 identificați, în privința cărora, până la sfârșitul anului, vom lua decizii privind suspendarea și ridicarea licențelor, astfel încât România să nu mai apară pe site-ul Comisiei Europene și pe site-ul Transelectricii cu informații care nu sunt reale", a spus Chiriță, la conferința "Focus energetic".
Potrivit șefului ANRE, aceste date trebuie să fie "apropiate de realitate pentru că ele generează disponibilitate pentru investitori în a realiza aceste capacități energetice, atât de necesare pentru România, cât și pentru regiune".
"Este o chestiune pe care o vom finaliza până la sfârșitul anului. Deja deciziile sunt pregătite, în septembrie vom lucra efectiv și sper ca cel mai târziu în octombrie-noiembrie să aveți pe site-urile noastre, ale Ministerului Energiei și ANRE, rezultatele acestor analize și verificări".
Profit.ro a scris din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Astfel, puterea disponibilă netă asigurată în sistemul energetic național era în 2018 cu 5% (574 MW) mai mică decât în urmă cu 10 ani, potrivit Transelectrica, în timp ce consumul la vârf de sarcină luat ca referință a crescut cu peste 4%, de la 8.464 la 8.855 MW.
"O mare parte a capacităților de generare sunt mai vechi de 30 de ani, cu un număr relativ redus de ore de operare rămase până la expirarea duratei tehnice de funcționare. Grupurile vechi sunt frecvent oprite pentru reparații și mentenanță, unele fiind în conservare. Există o diferență de aproape 3.400 MW între puterea brută instalată și puterea brută disponibilă, din care circa 3.000 MW sunt capacități pe bază de cărbune și de gaze naturale", se arată în proiectul Strategiei energetice a României, publicat anul trecut.
În 2009, puterea disponibilă netă asigurată totală în sistemul energetic național era de 11.424 MW, potrivit planului de perspectivă al rețelei electrice transport pentru perioada 2010-2014 și orientativ 2019, document al Transelectrica din decembrie 2010. În 2018, aceasta a scăzut la 10.850 MW, conform planului de dezvoltare a rețelei 2018-2027 publicat anul trecut de compania de stat.
Operatorul avertiza însă încă din 2010 că există riscul ca, din cauza ieșirii din producție a unor centrale pe cărbune și gaze, ca urmare a epuizării duratei lor de viață sau a ineficienței acestora, sistemul să intre pe deficit.
"La nivelul anului 2010, cererea de energie electrică și de putere se acoperă în condiții de siguranță cu centralele existente, existând și un excedent de putere netă disponibilă. În scenariul „conservator”, în cazul în care se aplică programul de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoenergetice la atingerea duratei de viață, sau datorită eficienței scăzute, fără a se realiza investiții noi în sistem, capacitatea de producție netă a ansamblului de centrale scade. În jurul anului 2016, capacitatea de producție rămasă neutilizată în sistem va scădea sub 10% din capacitatea totală, iar în jurul anului 2020 poate deveni negativă, ceea ce înseamnă rezervă insuficientă și deficit de putere în sistem", afirma Transelectrica în 2010.
